E pee anaˈe i to Iesu huru feruriraa
1. Eaha te huru feruriraa ta Iesu i faaite?
1 Noa ˈtu e aita tatou i ite aˈenei i te Tamaiti a te Atua, ua haapii mau â tatou i te here ia ˈna maoti te faatiaraa o to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa. (Pet. 1, 1:8) Ma te auraro i te hinaaro o to ˈna Metua, ua faarue oia i to ˈna tiaraa teitei i nia i te raˈi no te haere mai i te fenua nei. I te roaraa o to ˈna oraraa taata, ua tavini oia ma te miimii ore ia vetahi ê e ua horoa i to ˈna ora no te huitaata. (Mat. 20:28) Te faaitoito maira te Parau a te Atua e: “Ia hoê atoa o outou huru [feruriraa] e to te Mesia ra to Iesu.” E nafea ia pee i to Iesu huru feruriraa haapae?—Phil. 2:5-8; MN.
2. Eaha te fifi ta te Kerisetiano e rave rahi e farerei ra, e eaha te nehenehe e tauturu ia ratou ia faaruru atu?
2 Ia rohirohi tatou: E taata tia roa o Iesu. Ua rohirohi atoa râ oia. I te hoê mahana, ua ‘rohirohi hoi i te haerea,’ ua poro maite oia i te hoê vahine Samaria. (Ioa. 4:6) Tera atoa te tupuraa o te Kerisetiano e rave rahi i teie mahana. Ia hope te hoê hebedoma ohipa rohirohi roa, mea fifi paha ia faaitoito i te haere e poro. Ia poro tamau râ tatou, e ite tatou e e itoitohia tatou i te pae varua.—Ioa. 4:32-34.
3. E nafea tatou e pee ai i to Iesu itoito rahi i te haapii i te taata?
3 I te tahi atu taime, ua haere Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê vahi moemoe e faafaaea rii. Ua ite râ e ua tapapa te hoê nahoa rahi ia ratou, e na mua ˈtura ratou i te tapae. Aita Iesu i riri, ua ‘aroha ˈtu râ ia ratou’ e “haapii atura oia ia ratou i te parau e rave rahi.” (Mar. 6:30-34) Ia na reira atoa tatou no te haamata e no te faatere i te mau haapiiraa bibilia e tia ˈi. Ia tutava noa e ia here mau tatou i te taata e tia ˈi. Mai te peu e aitâ ta outou e haapiiraa bibilia, eiaha e faaea i te imi i te tahi.
4. E nafea te taviniraa pionie tauturu e tauturu ai ia tatou ia pee i to te Mesia huru feruriraa?
4 E rave anaˈe na mua i te mau faufaa pae varua: E nehenehe te taviniraa pionie tauturu e tauturu ia tatou ia haapao atu â i te mau ohipa pae varua. Ua papai te hoê tuahine apî e: “Ua faaitoito mai te mama o te hoê o to ˈu mau hoa ia apiti atu ia ˈna i roto i te taviniraa pionie tauturu hoê avaˈe i te maoro. Te oaoa mau nei au i to mâua apitiraa ˈtu ia ˈna. Ua tia ia ˈu ia matau maitai aˈe i te mau taeae e tuahine. Ua riro oioi roa ratou ei fetii no ˈu. Ua nehenehe atoa vau hau atu i te hoê noa taime e paraparau no nia ia Iehova e e haapii i te taata i te pue parau mau faahiahia o te Basileia. Ua haafatata te reira atoa ia ˈu ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa.”—Sal. 34:8.
5. No te aha e mea tia ˈi ia tutava noa tatou i te pee i to Iesu huru feruriraa?
5 To roto tatou paatoa i te hoê aroraa i rotopu i to tatou tino tia ore e to tatou hinaaro e faaoaoa ia Iehova. (Roma 7:21-23) E mea tia ia patoi tatou i te varua faaherehere o te ao. (Mat. 16:22, 23) Maoti to ˈna varua moˈa, e nehenehe Iehova e tauturu ia tatou ia upootia. (Gal. 5:16, 17) A tiai noa ˈi tatou i te faaorahia i teie nei ao e i te ora ˈtu i roto i te ao apî parau-tia fafauhia e te Atua, e pee anaˈe i to Iesu huru feruriraa ma te rave i te mau faufaa a te Basileia e ta vetahi ê na mua ˈˈe i ta tatou iho.—Mat. 6:33; Roma 15:1-3.