Faahaamanaˈoraa no te oroa Haamanaˈoraa
E tupu te oroa Haamanaˈoraa i te Mahana maa 11 no Eperera. E tia i te mau matahiapo ia ara e ia ravehia te mau tuhaa i muri nei:
◼ Ia maiti anaˈe outou i te hora o te putuputuraa, a ara maitai ia ore te mau taoˈa taipe ia faahaerehia na mua ˈˈe i te toparaa mahana.
◼ E faaarahia te taatoaraa, e te taeae orero atoa, i te hora e te vahi tia e tupu ai te oroa.
◼ E tia ia noaa mai e ia ineine te pane e te uaina e tano.—A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Setepa 1985, api 25.
◼ E tia ia afaihia mai i te piha te mau mereti, te mau hapaina, te hoê airaa maa e te hoê vauvau airaa maa e au, e ia oti i te faanahohia na mua ˈˈe i te oroa.
◼ E tia ia tamâ-maitai-hia te Piha no te Basileia, aore ra te vahi putuputuraa.
◼ E tia ia faataa i te mau taeae no te fariiraa taata e te mau taeae tuati, e ia faaara-oioi-hia ratou no nia i ta ratou tuhaa e nafea ratou ia rave.
◼ E tia ia rave i te mau faanahoraa no te afai atu i te mau taoˈa taipe i te mau melo faatavaihia atoa i maˈihia o te ore e tae mai.
◼ Ia faatupuhia e rave rahi oroa i roto i te hoê â Piha no te Basileia, e tia i te mau amuiraa ia faanahonaho maitai i te mau ohipa, ia ore ia apǐapǐ te tomoraa, te mau hiti fare, te vairaa pereoo, e vetahi atu â.