E haapao maitai tatou i te parau tohu
1 “Tei ia tatou atoa te parau a te mau peropheta tia rahi roa ˈtura i teie nei.” (Petero 2, 1:19). No te aha Petero i parau ai i te reira? Ua haapapuhia aore ra ua ‘tia rahi roa ˈtura’, te mau parau tohu no nia i te Basileia faahitihia i roto i te mau Papai Hebera e ta Iesu Mesia iho i faahiti, na roto i te mea ta Petero e na pǐpǐ ěê atu e piti i ite e i faaroo i te faahuru-ê-raahia, tau 32 matahiti na mua ˈˈe. Ua tamǎrû taua orama maere mau ia ratou: e faaariihia o Iesu Mesia ma te hanahana rahi e te turu taatoa a to ˈna Metua. E ‘mea maitai ïa’ no te mau kerisetiano o te senekele I ‘ia haapao i te reira, mai te lamepa e anaana’, ia ore to ratou mafatu ia haapoirihia. E tauturu to ratou ara-maite-raa i te mau haamaramaramaraa o te parau tohu ia vai ara noa e ia anaana e tae noa ˈtu i te mahana apî, ia tia mai te “fetia poipoi” ra oia hoi te Mesia i roto i te hanahana o te Basileia.—Petero 2, 1:16-19; Mat. 17:1-9.
2 Aita tatou i pihai iho ia Petero no te hiˈo i te hanahana o te faahuru-ê-raa. E haamaitairaa rahi râ to te mau kerisetiano no teie nei ui o te haapao ra i te parau tohu e ite, eiaha te Basileia o te Mesia, i te haapapuraa e te faatere mau nei te Arii hanahana. A mairi noa ˈi te mau matahiti mai 1914 mai â, te tia rahi roa ˈtura te parau tohu, te ite nei hoi tatou i te tupuraa o te mau tuhaa e rave rau o te “tapao” faufaa ta Iesu i horoa no nia i to ˈna “vairaa” mai ei Arii. Te hoê tuhaa faufaa o te tapao o te pororaa ïa i ta ˈna faatereraa, aore ra Basileia, na te mau fenua atoa hou te Arii e haamou ai i teie faanahoraa o te mau mea. I raro aˈe i te aratairaa a te Mesia, te ravehia nei te ohipa pororaa o te Basileia i teie mahana i roto e 231 fenua, i nia i te hoê faito manaˈo-ore-hia e tatou (Mat. 24:3-14). Te haaputu nei râ te Arii faateronohia, a fatata noa ˈi te “ati rahi”, i te “feia rahi roa (...) no te mau fenua atoa” mau tane e mau vahine o te faatupu ra i te faaroo i roto i te faufaaraa taraehara o te “toto o te Arenio ra”.—Apo. 7:9, 10, 14.
3 I te mea hoi e ua tia mai te “fetia poipoi”, oia hoi ua faaariihia te Mesia, e tamau noa anei tatou i te haapao i te parau tohu? E! Ua horoa Iesu Mesia faahanahanahia i te aposetolo Ioane i te hoê anairaa orama i roto i te buka Apokalupo. Mai te peu e ua horoa taua mau orama ra i te hoê faaitoitoraa e te hoê haapiiraa i te mau kerisetiano matamua, e faufaaraa taa ê to ratou no te feia e ora nei “i te mahana o te Fatu”, o ta tatou e ora nei (Apo. 1:10). No reira te mau amuiraa a te mau tavini o Iehova e haapii faahou ai i te buka ra Apokalupo: tatararaa hopea.
4 “E ao to ˈna to te taio, e to te feia e faaroo i teie nei parau tohu, e te haapao i tei papaihia i roto ra: ua fatata te tau e tupu ai.” (Apo. 1:3). Mai te peu e e hinaaro tatou e oaoa, e tia ia tatou ia haapao, ia noaa te hoê maramarama mau o taua mau orama tohuhia ra. Eaha ta te reira e titau ra? Mea faufaa te faahiti-faahou-raa no te faaô i roto i to tatou mafatu i te faufaaraa o te aamu o te Apokalupo. Ua farii te aposetolo Petero, melo no te tino aratai i te senekele I, i te faufaaraa e faahiti faahou i te mau parau mau matamua no te “faaaraara” i to ˈna mau taeae i te pae varua (Petero 2, 1:12, 13). Te tauturu atoa nei te “tavini haapao maitai e te paari” no teie nei tau ia tatou ia taa noa tatou i te faufaaraa o te parau tohu ma te huti tamau i to tatou ara-maite-raa i nia i te reira.—Mat. 24:45-47.
5 Nafea ia haapao: Teihea huru ara-maite-raa ta te parau tohu a te Apokalupo e titau ra? Te faahaamanaˈo ra te aposetolo Paulo ia tatou e aita te Atua i paraparau i te mau kerisetiano na roto i te arai o te mau melahi aore ra mau peropheta, mai ta ˈna i rave no to ˈna mau tavini na mua ˈtu i te tau kerisetiano. Ua paraparau mai râ Iehova ia tatou na roto i te arai o ta ˈna Tamaiti here-roa-hia, ta ˈna i haamau ei “Fatu no te mau mea atoa nei”. (Heb. 1:1, 2.) “E teie nei, e au ia tatou ia faarahi hua ˈtu i te haapao i te mau parau ta tatou i faaroo aˈenei, o te mairi noa ˈtu hoi ia tatou a muri aˈe.” (Heb. 2:1). Oia mau, e tia ia tatou ia faarahi i te haapao i te Parau a te Atua e i te parau tohu iho â râ no ǒ mai ia Iesu Mesia. Nafea tatou e faarahi atu â i te haapao i te haapiiraa o te Apokalupo?
6 Na mua roa, e mea faufaa ia tae tatou i te haapiiraa buka i te hebedoma tataitahi. Parau mau, te haapii nei te rahiraa o tatou i te buka Apokalupo: tatararaa hopea no te toruraa o te taime. Eita paha vetahi e haafaufaa roa i te haere i te haapiiraa buka, ma te manaˈo e noa ˈtu e mairi ratou i te hoê putuputuraa, ua ite aˈena ratou i taua mau tumu parau ra. A mairi noa ˈi râ te matahiti, te rahi noa ˈtura te papuraa e te faufaaraa o taua mau haamaramaramaraa ra o te parau tohu i to te matahiti 1989, i to tatou haapiiraa i te buka Apokalupo: tatararaa hopea no te taime matamua. E tia ia tatou ia apee i te mau tupuraa i teie mahana o te haere oioi noa ra i mua i te tupuraa o te mau parau tohu o te Apokalupo. E ineine ïa tatou i te ohipa ia au i te hinaaro o Iehova. Ia haamau ïa tatou ei fa, ia nehenehe iho â, ia ore e mairi i te hoê noa ˈˈe haapiiraa buka i te roaraa o taua tuatapaparaa faufaa ra o te Apokalupo.
7 I muri iho, ia faaineine maitai tatou i ta tatou haapiiraa. E taio tatou i te mau irava faahitihia e e feruri tatou i te huru haapapuraa o te faaohiparaa o te mau irava o te Apokalupo haapiihia. Ia na reira anaˈe, eita ïa tatou e pahono noa i te mau uiraa. Ia tutava ïa tatou i te titau eiaha i te ite noa, i te paari e te maramarama atoa râ (Mas. 4:7). I te pae hopea, e pahono tatou ma te tatara aore ra ma te taio i te mau irava. Ia haamau tatou i te fa e pahono hoê aˈe taime, e rave rahi aˈe râ taime, i te haapiiraa tataitahi. E tauturu te reira ia tatou ia feruri hohonu i nia i te tuhaa tuatapapahia.
8 Te titau ra te horoaraa i te hoê ara-maite-raa taa ê mau i te parau tohu hau atu â i te faaineine noa i te mau putuputuraa, e haere e e pahono atu. I muri iho te haapiiraa atoa, e tia ia tatou ia tamau i te ‘feruri hohonu i nia i taua mau mea ra, eiaha e faaea’. (Tim. 1, 4:15.) Ia riro mai te parau tohu mai te hoê lamepa e anaana ra i roto i to tatou mafatu, e tia ia tatou ia ara ia ohipa oia i nia i to tatou huru: to tatou mau manaˈo, mau hinaaro, mau manaˈo hohonu, mau hinaaro puai e mau tapao (Petero 2, 1:19). No reira, e tia ia tatou ia ui e: Eaha te auraa o teie mau haamaramaramaraa no tatou? Eaha ta ˈu i haapii no nia ia Iehova e ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia? Eaha te mau faaueraa tumu e matara mai na roto mai i taua mau manaˈo ra? Te putapû ra anei to ˈu mafatu i te haapiiraa? Nafea vau e faaohipa ˈi i teie mau parau mau i roto i to ˈu oraraa? I roto i to ˈu oraraa utuafare? I roto i ta ˈu amuiraa? Mai te peu e e faaohipa tatou tataitahi i te mea ta tatou e haapii ra, e nehenehe ïa tatou e parau mai ta te papai salamo i papai e: “E lamepa ta oe parau i to ˈu nei avae, e tiarama no to ˈu nei mau eˈa.”—Salamo 119:105; Ioba 29:3, 4.
9 Ia vai ara noa tatou i te mau taime fifi: I te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te haamouraa o Ierusalema i mua e no nia i te mau tupuraa e faaite ia ratou i te taime e maue ê ai i te hoê vahi papu (Luka 19:41-44; 21:7-21). I muri iho, ua mairi hau atu e 30 matahiti. Ua manaˈo paha vetahi mau kerisetiano no Iudea e mea iti roa te mau tauiraa i mua. Ua tano maitai te faaararaa ia ‘faarahi hua ˈtu i te haapao i te parau tohu’, horoahia e te aposetolo here ra o Petero i roto i te pitiraa o ta ˈna rata, papaihia i te matahiti 64 (Petero 2, 1:19)! I muri noa ˈˈe, i te matahiti 66, ua haaati te mau nuu roma ia Ierusalema. I to ratou hoˈiraa ma te tumu ore, ua apee te mau kerisetiano no Iudea tei vai ara noa i te mau faaueraa a Iesu e ua maue ê atura. I muri iho, i te matahiti 70, ua hoˈi faahou mai te mau nuu roma e ua haamou roa ia Ierusalema. Mea papu ua oaoa taua mau kerisetiano ra tei haapao i te parau tohu a Iesu!
10 Na te aha e faaara noa ra i te mau kerisetiano o to tatou nei tau? I roto i te mau orama a te Apokalupo, ua faaara Iesu i te mau kerisetiano e ora ra i teie mahana e tupu e rave rahi mau ohipa i te mahana o te Fatu. I te roaraa o na 80 matahiti i mairi aˈenei, ua tupu aˈena e rave rahi tuhaa o taua mau ohipa ra: te faraa mai o te Basileia; te tamaˈi i nia i te raˈi apeehia e te pauraa o Satani e ta ˈna mau demoni o tei hurihia mai i te fenua nei; te toparaa o Babulonia Rahi; e te faraa mai o te puaa taehae uteute, te vauraa o te puai rahi. Te haapapu maira te tupuraa o taua mau tuhaa ra o te parau tohu a te Apokalupo e fatata tatou i te ite i te tupuraa o taua mau ohipa ra i mua nei: te tapaoraa o te mau toea o na 144 000, te haaputuputuraa o te feia rahi roa, te haamouraa o Babulonia Rahi, te tamaˈi ra o Aramagedo, te tapearaa o Satani i roto i te abuso, e te faatereraa tausani matahiti a te Mesia. E mea faufaa ia haapao tatou i te faaararaa a Iesu: “Inaha, mai te eiâ ra to ˈu haereraa ˈtu. E ao to te ara ra, te tiai maite i to ˈna ahu ia ore oia ia haere tahaa noa a ite te taata i to ˈna nehenehe ore.”—Apo. 16:15.
11 Te vai ara noa ra anei tatou? Te haapao maite ra anei tatou i te parau tohu? Noa ˈtu e ua pûpû e ua bapetizohia tatou e 5 aore ra 50 matahiti i teie nei, ua tano maitai te mau parau a Paulo i te mau kerisetiano no Roma no tatou e: “Ua ite tatou e ua tae roa i te hora araraa to tatou taoto: ua fatata hoi to tatou ora i teie nei, i to tatou faarooraa ra. Ua poto roa te rui, ua fatata roa te ao.” Te faaara nei Paulo i muri iho i te mau kerisetiano ia ‘haapae i te mau ohipa o te poiri’ e ia ‘haere ma te nehenehe’. (Roma 13:11-13.) Te ora nei tatou i roto i te hoê ao haapoiri-roa-hia i te pae morare. Ua riro te mea turori no te feia o teie nei ao e 30 aore ra 40 matahiti i teie nei ei ohipa fariihia i te hopea senekele XX. Ia vai ara tatou ia ore tatou ia atea ê atu i roto i te poiri o teie nei ao ma te faaiti mai i to tatou vai-ara-raa i te pae morare. Mai te peu e e vaiiho tatou ia ohipa te feruriraa faatia noa e te huru oraraa ino o teie nei ao i nia ia tatou, e moehia ia tatou te mau uiraa faufaa roa no tatou i teie mahana e o te fatata roa i te faatitiaifarohia: te faatiaraa i te mana arii o Iehova e te faaraaraa o to ˈna iˈoa. E haafifi te varearaa i te taoto i te pae varua i to tatou ora, e piri maira i teie nei.
12 E haafaufaa rahi atu â tatou i te parau tohu: Ua anaanatae rahi te mau peropheta hebera no tahito ra i te tupuraa o te mau parau faauruahia no nia i te Mesia. Ua “uiui e ua imi papu maite” ratou no nia i te tupuraa o te opuaraa a te Atua (Petero 1, 1:10, 11). Oia atoa, mai te peu e e haapao tatou i te parau tohu i roto i te buka Apokalupo, e ite hau atu â tatou i te faufaaraa o te mau ohipa i te pae varua. E rahi â to tatou hiaai i te pae varua, o te turai ia tatou ia imi i “te mau mea hohonu atoa a te Atua ra”. (Kor. 1, 2:10.) Mai te peu e e haafaufaa rahi tatou i roto i to tatou mafatu i te parau tohu e te here mau ra tatou i te reira, aita e faufaa ia faaitoito te hoê taata ia tatou ia haere i te mau putuputuraa; e oaoa tatou i te haere e te apiti tamau (Luka 6:45). E mai te peu e ‘tei roto te parau i to tatou vaha’, e turai te reira ia tatou ia ‘faˈi i te parau i mua i te taata no te ora’.—Roma 10:8-10.
13 A fatata noa mai ai te tau hopea, e rahi atu â tatou i te faaooohia no te mea te tapea nei tatou i to tatou faaroo i roto i te mau parau tohu a te Atua (Petero 2, 3:3, 4). Noa ˈtu râ te reira, e haapao noa tatou i te parau tohu. Te faaite ra te lamepa oia hoi te Parau a te Atua ia tatou e teihea roa tatou i roto i te tereraa o te tau. Te haamaramarama maira hoi ia tatou e te ora nei tatou i te mau mahana hopea o teie nei ao haapoirihia. Ua tia mai te fetia poipoi. Ua faaariihia te Mesia. Te ite ra tatou i te iriatai te hitiraa o te hoê mahana apî. Ia riro noa te ao apî tǎpǔhia e te Atua ei mea mau no tatou, mai te Basileia no na tootoru aposetolo o tei ite atu i te reira i roto i te orama maere i te taime o Iesu i te faahuru-ê-raahia!