E faaineine tatou i te feia haapii i te Bibilia no te taviniraa
1 Te fa hopea o te mau haapiiraa bibilia oia hoi te faariroraa i te taata ei pǐpǐ, o te apiti mai e o tatou no te haapii ia vetahi ê (Mat. 28:19, 20). Te tapao o te haapiiraa e ere noa ïa te horoaraa ˈtu i te ite; e turai râ te reira i te mau taata e haapii ra e o tatou ia faatupu i te faaroo i roto i to ratou mafatu e ia faaineine ia ratou no te faaite i to ratou tiaturiraa ia vetahi ê (Kor. 2, 4:13). Nafea tatou e nehenehe ai e tauturu ohie ia ratou ia aravihi mai no te haapii ia vetahi ê?—Tim. 2, 2:2.
2 A faariro i te taviniraa ei fa: I te haamataraa mai â, a faataa maitai e te titau ra te haamoriraa mau ia “faˈi i te parau, e ia roaa ˈtu te ora”. (Roma 10:10.) Te titau atoa ra to tatou iˈoa iho, Ite no Iehova, ia tauaparau tatou i te mau taata. A tauturu i te feia haapii ia taa e ere te haapiiraa e noaa ra ia ratou no to ratou ora anaˈe. Ia riro mai ratou iho ei feia e haapii i te taata, e nehenehe te feia e faaroo mai ia ratou e ora atoa mai.—Tim. 1, 4:16.
3 A hiˈo faahou i te mea i haapiihia: Te hoê ravea haapiiraa aravihi oia hoi te hiˈo-faahou-raa i te mea i haapiihia i te tahi mau taime. Te tauturu ra taua mau hiˈo-faahou-raa ra i te taata haapii ia haere i mua i te pae varua a mau papu noa ˈi te mau parau mau haapiihia i roto i to ˈna feruriraa e to ˈna mafatu. Te ite nei tatou i te reira ia pahono tatou i te mau uiraa no te hiˈo-faahou-raa i roto i te tuatapaparaa o Te Pare Tiairaa. A faaineine i te mau uiraa ohie e te papu o ta te taata haapii e pahono mai na roto i ta ˈna iho mau parau.
4 E nehenehe ta outou hiˈo-faahou-raa e ravehia i roto i te pororaa. A ui i te hoê uiraa aore ra a feruri i te hoê tupuraa e farerei-pinepine-hia i roto i te pororaa. Ma te rave i te tiaraa o te taata fare, a turai i te taata haapii ia haapapu i te mea ta ˈna e parau ra. A haapopou ia ˈna i te mea maitai ta ˈna e rave ra e a horoa ˈtu ia ˈna te mau manaˈo ohie o te tauturu ia ˈna ia aravihi atu â i te taime i mua nei. E faaite teie faaineineraa ia ˈna e nafea ia faaohipa i te mea o ta ˈna e haapii ra e e ohie oia i te faaohipa i te Bibilia.
5 Te buka Haaferuriraa: A horoa ˈtu i te tahi buka Haaferuriraa i ta outou taata haapii, e a faataa ia ˈna ia faaohipa i te reira. A faaite ia ˈna e te horoa ra teie buka i te mau manaˈo e nafea ia haamata i te mau aparauraa, ia pahono i te mau uiraa bibilia e ia haapaiuma i te mau patoiraa. A faaohipa i te buka no te faaite e nafea ia tauaparau ia vetahi ê ma te huru putapû mau. E nehenehe te buka e horoa ia ˈna ra te tiaturiraa e e turai ia ˈna ia faaite i te poroi o te Basileia.
6 A haafaufaa i te mau putuputuraa: Ua faanahohia te mau putuputuraa a te amuiraa, te putuputuraa o te taviniraa e te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia iho â râ, no te faaineine ia tatou no te pororaa. Ua hiˈo-faahou-hia te mau manaˈo matamua no te horoa i te hoê faaiteraa aravihi e ua faaohipahia i roto i te mau faahiˈoraa na te feia poro aravihi e te ineine maitai. A haapapu i te faufaaraa o te mau putuputuraa e a rave i te mea ta outou e nehenehe no te tauturu i ta outou taata haapii ia haere mai. E horoa te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa i te puai ta ˈna e hinaaro no te riro mai ei pǐpǐ mau na Iesu.
7 A hiˈopoa noa i te faufaaraa o to outou hiˈoraa. Te faaite ra to outou hinaaro ru e te haere-tamau-raa i te pororaa i to outou aau mehara hohonu no te parau mau. Te faaitoito ra teie huru haerea i te taata e haapii ra e o outou ia faaite hau atu i to ˈna faaroo (Luka 6:40). E nehenehe te reira e aratai i te hoê taata apî ia faariro i te taviniraa ei haamaitairaa e ia faaite i te mauruuru no te apiti atu.—Tim. 1, 1:12.