VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w12 1/5 api 8-9
  • “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei”
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • Papai tei tuea
  • “E mata na râ te evanelia i te faaite-haere-hia”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Ia parau haere te taata atoa i to Iehova hanahana
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • Te mau amuiraa o tei faanahohia no te pororaa i te Basileia o te Atua
    Te mau Ite o Iehova—Tahoêhia no te faatupu i te hinaaro o te Atua i nia i te fenua taatoa nei
  • “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
w12 1/5 api 8-9

“E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei”

“E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira.”—MATAIO 24:14.

Eaha te auraa? Ua faaite te papai Evanelia ra o Luka e ua na roto Iesu “i te mau oire e te mau oire rii atoa, i te poro haerea i te parau maitai ra i te basileia o te Atua.” (Luka 8:1) Ua parau Iesu: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua i te mau oire ê atu â e tia ˈi, i tonohia mai ai hoi au.” (Luka 4:43) Ua tono oia i ta ˈna mau pǐpǐ e poro i te evanelia na te mau oire e oire iti a faaue atu ai ia ratou: “Ei ite hoi outou no ˈu . . . e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.”—Ohipa 1:8; Luka 10:1.

Ua pee maite anei te mau Kerisetiano matamua i te reira? Ua rave oioi te mau pǐpǐ a Iesu i ta ˈna i faaue atu. “Aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo, e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia, i roto i te hiero, e i tera fare, i tera fare.” (Ohipa 5:42) Aita te pororaa i taotiahia i te hoê pǔpǔ taata maramarama. Ua papai te taata tuatapapa ra o Neander e ua tâhitohito Celsus, te taata papai matamua tei patoi i te Kerisetianoraa, i te feia e pahere i te huruhuru mamoe, e hamani i te tiaa, e tahupe i te iri puaa, i te feia maˈua e te feia riirii roa ˈˈe, e feia poro evanelia itoito rahi hoi ratou. I roto i ta ˈna buka, ua papai o Jean Bernardi: “E mea tia ia haere [te mau Kerisetiano] e poro i te mau vahi atoa e i te mau taata atoa. Na nia i te purumu e na te mau oire, i te mau vahi haere-rahi-hia e te taata e na te mau fare. Fariihia aore ra aita. . . . E tae roa ˈtu i te hopea o te fenua.”—Les premiers siècles de l’Église.

O vai te na reira atoa nei i teie mahana? No te perepitero o te Ekalesia no Beretane ra o David Watson, mea ino mau te huru pae varua o te rahiraa o te taata i teie mahana no te mea aita te ekalesia e tâuˈa rahi roa ra i te pororaa e te haapiiraa. I roto i ta ˈna buka (Why Are the Catholics Leaving?), ua papai José Luis Pérez Guadalupe no nia i te ohipa a te feia poro Evanelia, a te Mahana Hitu e a vetahi atu. Ua ite o ˈna e “aita ratou e haere ra i tera i tera fare.” No nia i te mau Ite no Iehova, ua papai o ˈna: “E haere iho â ratou i tera i tera fare.”

E parau faahiahia mau e te tano ta Jonathan Turley i faahiti i roto i te hoê papai tamatahiti (Cato Supreme Court Review, 2001-2002): “A faahiti i te mau Ite no Iehova e e manaˈo oioi te rahiraa o te taata i te feia poro e haere mai i to tatou fare i te mau taime tano ore. Eita hoi te mau Ite no Iehova e haere i tera i tera fare no te faaite noa i to ratou faaroo, e tuhaa faufaa râ te reira o to ratou faaroo.”

[Tumu parau tarenihia i te api 9]

Ua ite anei outou i te tapao?

Ia au i te mau titauraa a te mau Papai faahitihia i roto i teie anairaa tumu parau, o vai ma, i to oe manaˈo, te faaite nei i te tapao o te Kerisetianoraa mau? E ahuru tausani pǔpǔ e haapaoraa te parau ra e e Kerisetiano ratou. A haamanaˈo râ i ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra.” (Mataio 7:21) A hiˈo o vai ma te rave ra i te hinaaro o te Metua—o te faaite ra i te tapao o te Kerisetianoraa mau—e a apiti atu ia ratou. E fanaˈo oe i te mau haamaitairaa mure ore i raro aˈe i te Basileia o te Atua. No te aha e ore ai e ani i te mau Ite no Iehova, tei horoa ˈtu i teie vea na oe, i te mau haamaramaramaraa hau no nia i te Basileia o te Atua e te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo?—Luka 4:43.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono