Te fifi o te haapiiraa i te tamarii i teie mahana
I TE maororaa po, te faaineine ra te hoê fatu i te opani i ta ˈna fare tamaaraa e i te hoˈi i to ˈna nohoraa. Te tomo mai nei e piti vahine e te hoê tamaiti e faaau mai nei i te maa. No to ˈna rohirohi rahi, ua hinaaro te fatu i te parau atu e ua opani te fare tamaaraa, opua ˈtura râ i te faaineine i te maa ta raua i faaau. A aparau e a tamaa ˈi na vahine toopiti, te horo ra te tamaiti na roto i te fare tamaaraa, ma te faatopa i te faraoa monamona i nia i te tahua a taataahi atu ai i nia iho. Eita te mama o te tamaiti e tapea ia ˈna, e ata râ oia. Ia haere atu na taata tamaa i rapae i te pae hopea, ua tamâ te fatu fare tei rohirohi hoi i te tahua i faarepohia.
Mai ta outou paha i ite, te faataa ra tera tupuraa mau o te oraraa e i roto e rave rahi utuafare fetii, aita te haapiiraa i te tamarii e manuïa maitai ra. Ua rau te tumu. Te faatia noa ra te tahi mau metua i ta ratou mau tamarii ia rave i ta ratou e hinaaro, ma te manaˈo e e mea tia ia paari te tamarii ma te hoê huru feruriraa tiamâ. Aore ra no te mea e mea ohipa roa ratou i roto i to ratou oraraa, e nehenehe te mau metua e ere i te taime no te haapao maite e no te haapii, mai tei titauhia, i ta ratou mau tamarii. Te manaˈo ra te tahi mau metua e te mea faufaa roa ˈˈe, o te haapiiraa ïa a ta ratou tamarii, no reira ratou e horoa ˈi fatata i te tiamâraa taatoa mai te peu e e noaa ia ratou te mau faito maitai i te haapiiraa a fariihia ˈtu ai ratou i roto i te hoê fare haapiiraa tuatoru roo maitai.
Area vetahi ra, te parau nei ïa e ia faatitiaifarohia te mau manaˈo faufaa o te mau metua e o te totaiete e tia ˈi. Te parau ra ratou e te amuimui ra te tamarii i roto i te mau huru ohipa iino atoa e te maraa noa ra te haavîraa uˈana i te fare haapiiraa i te mau mahana atoa. No reira, ua haapapu te faatere rahi o te hoê fare haapiiraa tuarua i Séoul, repupirita o Korea, e ia haamaitaihia na mua roa te huru o te taata e tia ˈi. Ua parau oia e: “I muri aˈe i to outou tarairaa i te hoê huru taata maitai e ô mai ai te ite.”
Te tâuˈa ore nei e rave rahi metua o te hinaaro ra ia ô ta ratou tamarii i te fare haapiiraa tuatoru e ia manuïa ratou i roto i te oraraa, i teie mau reo faaararaa. Mai te peu e e metua outou, eaha te huru taata ta outou e hinaaro ra ia riro mai ta outou tamarii? Ei taata paari anei ma te hoê huru morare maitai e te amo i te hopoia? Te hoê anei o te haapao ia vetahi ê, o te faatano ia ˈna i te mau mea atoa, e o te faatupu i te hoê huru feruriraa tauturu? Mai te peu e e, a hiˈo mai na ïa i te tumu parau i muri nei.