VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w03 1/8 api 3
  • E hinaaro mau anei tatou ia vetahi ê?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E hinaaro mau anei tatou ia vetahi ê?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Papai tei tuea
  • Te uˈana ra te fifi o te oraraa moˈemoˈe: Eaha ta te Bibilia e parau ra?
    Tumu parau rau
  • Eita anaˈe oe e nehenehe e farerei i te taata
    Tumu parau rau
  • No te aha e ore ai e tia ia faataa ê roa ia tatou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Te rahi noa ˈtu ra te taata na te ao nei te ora moˈemoˈe ra: Eaha te rave?
    Tumu parau rau
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
w03 1/8 api 3

E hinaaro mau anei tatou ia vetahi ê?

“IA HIˈOPOA tatou i to tatou oraraa e ta tatou mau tutavaraa, e ite oioi tatou e ua taaihia fatata te taatoaraa o ta tatou mau ohipa e to tatou mau hinaaro i te oraraa o te tahi atu mau taata,” ia au ïa i te aivanaa matau-maitai-hia o Albert Einstein. Ua na ô â oia e: “E amu tatou i te maa ta vetahi ê i faaineine, e oomo tatou i te ahu ta vetahi ê i nira, e e parahi tatou i roto i te mau fare ta vetahi ê i patu. . . . E taata noa iho â te taata e e ere oia i te mea faufaa roa no to ˈna huru otahi, ei melo râ no te hoê pǔpǔ taata rahi, o te haamata i to ˈna oraraa i te pae materia e te pae varua mai te fanauraa e tae noa ˈtu i te pohe.”

I roto i te ao animara, e ite-pinepine-hia te auhoaraa i faataa-ê-na-hia. E mea taaere te elefani ia haere, a tiai maite ai i te fanauˈa. E auau amui te mau liona ufa e e tufa ratou i ta ratou maa na te mau oni. E hauti amui te mau ouˈa e e paruru atoa i te tahi atu mau animara aore ra feia au e fifihia ra.

I rotopu râ i te taata, ua ite te mau aivanaa totiare i te hoê peu o te faatupu nei i te haapeapearaa e maraa noa ra. Ia au i te hoê vea i neneihia i Mehiko, ua manaˈo te tahi mau aivanaa e “ua faaino roa tau ahuru matahiti o te faataa-ê-raa te taata ia ˈna iho e te inoraa te oraraa o te taata i te nunaa Marite.” Ia au i te vea, “ua taaihia te maitai o te nunaa i te tauiraa totiare taatoa, tae noa ˈtu i te faahoˈiraa mai i te oraraa totiare.”

Ua parare iho â râ teie fifi i rotopu i te feia e noho ra i te mau fenua i haere i mua. Te maraa oioi ra te hinaaro o te taata e rave rahi e faataa ê ia ratou. E hinaaro te taata e ‘ora i to ratou iho oraraa’ e eita roa ˈtu e hinaaro ia ‘faaô mai’ vetahi ê. Ua manaˈohia e no teie huru e topa oioi ai te taata i roto i te mau fifi i te pae aau, te hepohepo, e te haapoheraa ia ˈna iho.

I te reira paeau, teie ta Taote Daniel Goleman i parau: “E tataipiti te faataa-ê-raa totiare—te manaˈo e aita e taata no te faaite atu i te mau huru aau moe aore ra no te faahoa noa ˈtu—i te neheneheraa e maˈihia aore ra e pohe.” Ia au i te hoê parau faataa i neneihia i roto i te vea Science, ‘mai te peu puhipuhi avaava, te neˈiraa toto puai, te maˈi hinu rahi, te poria, e te faaetaeta-ore-raa i te tino, ua taai-atoa-hia’ te faataa-ê-raa totiare ‘i te rahiraa taata i pohe.’

No reira, ua rau te tumu e hinaaro mau â ˈi tatou ia vetahi ê. Eita e tia ia tatou ia faataa ê roa ia tatou. E nafea ïa tera fifi e matara ˈi? Eaha tei horoa i te auraa mau i te oraraa o te taata e rave rahi? E haamataratara te tumu parau i muri nei i tera na uiraa.

[Parau iti faaôhia i te api 3]

“Ua taaihia fatata te taatoaraa o ta tatou mau ohipa e to tatou mau hinaaro i te oraraa o te tahi atu mau taata.”—Albert Einstein

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono