Te mau otaro o te Miti Avaava—No te aha e tia ˈi ia anaanatae atu outou?
Hou te itearaa o te mau otaro o te Miti Avaava, no te area senekele iva e te ahuru T.T. te mau parau papai tahito roa ˈˈe o te mau Papai Hebera e vai ra. E nehenehe mau anei e tiaturi e e mau faataeraa manaˈo tia teie mau parau papai o te Parau a te Atua, i te mea e ua oti te mau Papai Hebera hau atu i te hoê tausani matahiti na mua ˈtu? Te na ô ra te orometua haapii o Julio Trebolle Barrera, e melo oia no te pǔpǔ feia nenei no te mau fenua rau i te mau otaro o te Miti Avaava, e: “Te horoa ra te otaro a Isaia [no Qoumrân] i te haapapuraa eita e nehenehe e patoihia e mea tia roa e mea rave-maitai-hia e te mau papai parau ati Iuda te faataeraa i te papai bibilia i roto i te hoê area tau e hau atu i te hoê tausani matahiti.”
I ROTO i te otaro ta Barrera e parau ra, te vai ra te buka taatoa a Isaia. I teie mahana, i roto i na hau atu i te 200 parau papai bibilia i itehia i Qoumrân, ua noaa mai te tahi mau tuhaa o te mau buka atoa o te mau Papai Hebera, aita râ te buka a Esetera. Taa ê roa i te otaro a Isaia, e mau tâpû parau te rahiraa, e iti aˈe i te 10 % o te mau mea i papaihia o te mau buka atoa e vai ra. Te mau buka bibilia matau-roa ˈˈe-hia i Qoumrân, o te mau Salamo ïa (36 hohoˈa), te Deuteronomi (29 hohoˈa), e ta Isaia (21 hohoˈa). Tera atoa te mau buka faahiti-pinepine-roa ˈˈe-hia i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano.
Te faaite ra te mau otaro e aita te mau mea faufaa tei papaihia i roto i te Bibilia i tauihia, oia atoa râ i nia i te tahi faito, ua rau te mau huriraa o te mau papai bibilia Hebera tei faaohipahia e te mau ati Iuda i te area tau o te Piti o te hiero, e ua rau atoa to ratou mau taa-ê-raa. O te tahi noa mau otaro hoê â te mau leta parau e te mau taˈo e ta te papai a te mau Massorètes. Mea piri aˈe te tahi i te Septante Heleni. Na mua ˈˈe, ua manaˈo te mau aivanaa e o te tahi mau hape aore ra mau manaˈo apî i faaôhia mai e te taata huri te tumu o te mau taa-ê-raa o te Septante. I teie nei, te faaite ra te mau otaro e o te mau taa-ê-raa i roto i te papai Hebera te tumu mau o te rahiraa o teie mau taa-ê-raa. Na teie mea paha e faataa i te tahi mau tupuraa i reira to te mau Kerisetiano matamua faahitiraa i te mau irava o te mau Papai Hebera ma te faaohipa i te mau taˈo taa ê i to te papai a te mau Massorètes.—Exodo 1:5; Ohipa 7:14.
No reira, te horoa ra teie pue taoˈa o te mau otaro e mau tâpû parau bibilia i te hoê tumu maitai roa e faahohonu ai i te faataeraa mai i te papai bibilia Hebera. Ua haapapu te mau otaro o te Miti Avaava i te faufaaraa o te Septante e o Na buka e pae no Samaria no te faaauraa i te mau papai. Te horoa ra te reira i te hoê ravea hau na te feia huri bibilia ia feruri ratou i te tahi mau haamaitairaa i te papai a te mau Massorètes. I roto e rave rahi tupuraa, te haapapu ra te reira i te mau faaotiraa a te Tomite Huriraa a te Traduction du monde nouveau e faahoˈi i te iˈoa ra Iehova i te mau vahi ua iritihia i roto i te papai a te mau Massorètes.
Te faaite maitai roa ra te mau otaro o te faataa ra i te mau ture e te mau tiaturiraa a te pǔpǔ iti faaroo no Qoumrân e e ere hoê anaˈe huru haapaoraa ati Iuda i te tau o Iesu. Mea ê te mau tutuu a te pǔpǔ iti faaroo no Qoumrân i ta te mau Pharisea e te mau Sadukea. Na teie paha mau taa-ê-raa i aratai i teie pǔpǔ iti faaroo ia puhapa i te medebara. Ua manaˈo ratou ma te hape e e au ia ratou te tupuraa o te Isaia 40:3 o te parau ra no nia i te hoê reo i te medebara o te faatitiaifaro i te eˈa o Iehova. No nia i te Mesia te tahi mau tâpû otaro, ta te feia papai i manaˈo e ua fatata i te haere mai. E faufaaraa taa ê to te reira no te mea ua parau o Luka e “te fatimauu noa ra te taata” i te haerea mai o te Mesia.—Luka 3:15.
I nia i te tahi faito, e tauturu mai te mau otaro o te Miti Avaava ia taa ia tatou te tupuraa o te oraraa ati Iuda i te roaraa o te tau pororaa a Iesu. Te horoa ra te reira i te mau haamaramaramaraa no te faaau e te faahohonu i te reo Hebera no tahito e te papai bibilia. E tia noâ râ ia faahohonu maitai atu â i te papai o te mau otaro e rave rahi o te Miti Avaava. E noaa mai paha ïa te haroaroaraa apî. Oia mau, te faatupu noa ra te itearaa ihipǎpǎ rahi roa ˈˈe o te senekele 20 i te anaanatae o te mau aivanaa e o te feia haapii bibilia atoa a haere noa ˈi tatou i mua i te senekele 21.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 7]
Mau heruraa i Qoumrân: Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.; parau papai: Courtesy of Shrine of the Book, Israel Museum, Jerusalem