“Nafea tatou e nehenehe ai e faaara i ta tatou mau paroita?”
AITA teie uiraa, faahitihia aita i maoro aˈenei e te vea Katolika no Farani ra Famille Chrétienne (Utuafare Kerisetiano), e riro ra ei maereraa no te rahiraa. “Te mau aito e taoto ra,” o te iˈoa ïa i tuuhia e te Karadino Beretane o Hume no te mau paroita a te ekalesia. Ua faaauhia i te mau pǔpǔ paroita tumu e poro ra ia vetahi ê ei ravea no te faaore i te varea taoto hohonu. “E pororaa evanelia e te mau ravea apî,” ta te hoê ïa perepitero no Italia i parau. Noa ˈtu e ua faaitoito te pâpa aita i maoro aˈenei i taua mau opuaraa ra, mea iti o te ite ra i te faufaaraa ia tufa i to ratou faaroo.
Aita i maoro aˈenei, tei Afirika o Pigi Perini, te hoê tauturu perepitero no Milan, a faaite ai te hoê paretenia ia ˈna e: “E 40 matahiti to ˈu faaearaa i ǒ nei, e ua manuïa vau i te oreraa e faahiti i te iˈoa o Iesu ia ore te hiroa tumu Afirika e mou.” Te faaoti ra te tauturu perepitero e: “Aita roa ˈtu tatou e paraparau faahou ra no Iesu, aita roa ˈtu tatou e tufa faahou ra ia Iesu, aita roa ˈtu tatou e poro faahou ra i te evanelia!” No e rave rahi atu â râ, e tuhaa faufaa te pororaa i roto i to ratou oraraa e e ravea te reira no te vai ara i te pae varua. Teie ta Pigi Perini e faˈi ra: “Ia farerei outou e piti taata e paraparau ra no nia i te Mesia i te matete, aore ra e tapea ra i te hoê Bibilia i raro aˈe i to raua rima, e e parau outou ia outou iho e: A hiˈo na, e mau Ite no Iehova tera!”
E mau mirioni feia teie e au nei e tauaparau i te mau Ite no Iehova i nia i te Parau a te Atua. Papu maitai e ua faanaho te mau Ite i te mau aparauraa Bibilia i to outou iho vahi. Mai i te senekele matamua, te faaitoito ra taua mau Kerisetiano itoito ra te tahi i te tahi ia tufa i to ratou faaroo e vetahi ê. E mea mahanahana e te auhoa to ratou mau vahi putuputuraa (parauhia te mau Piha no te Basileia). Eaha outou e ore ai e haere i te hoê o te mau putuputuraa faanahohia e te mau Ite no Iehova e e hiˈo nafea outou e nehenehe ai e aro i te varea taoto hohonu i te pae varua?