“Teitei mai te hoê arezi i Lebanona”
I NIA iho i te mau mouˈa ruperupe no Lebanona e tupu ai te mau tumu raau matauhia mai te Arz Ar-rab, te auraa ra “Te mau arezi a te Fatu.” Fatata e 70 taime to te Bibilia faahitiraa i teie mau tumu raau rarahi e vai matie noa o tei tapoˈi na i te mau mouˈa—hau atu ïa i te tahi atu tumu raau.
No te faataa i te rarahi o te mau arezi no Lebanona, te faaohipa ra te Bibilia i te mau taˈo “faahiahia” e “maitai.” (Te Sire a Solomona 5:15; Ezekiela 17:23) Ua tui te roo o teie tumu raau, no to ˈna teitei e te paari o to ˈna raau, no te hamani i te mau fare e te mau pahi na reira atoa te mau tauihaa fare. Mea au mau to ˈna noˈanoˈa e te uteute mahanahana o to ˈna raau, e no te mea mea tapau roa oia, eita ïa oia e pê e e patiahia e te manumanu. Mea teitei e mea aano mau te mau tumu, e naeahia ia ratou 37 metera i te teitei e 12 metera i te aano, e mea hohonu e te paari to ratou mau aˈa. E ere i te mea maere e ua faahohoˈa te tahi mau tiai ururaau no teie nei tau ia ratou mai “te mau unauna o te ao o te mau raau tupu”!
Ma te tohu, ua faahohoˈa te papai Bibilia o Ezekiela ia Iesu mai te hoê ohi o te arezi, ta te Atua iho e tanu. (Ezekiela 17:22) Inaha, no ô mai te taˈo Hebera no te parau ra “arezi” i te hoê parau tumu oia hoi te auraa “ia mau papu.” I teie mahana, mea titauhia i te mau pǐpǐ a te Mesia ra ia Iesu, ia “mau papu i te faaroo, . . . e faaitoito,” mai te hoê arezi teitei, e te pautuutu maitai. (Korinetia 1, 16:13) Nafea râ te reira e nehenehe ai e tupu? Ma te patoi puai ïa i te mau feruriraa e ere i te Kerisetiano e ma te tapea maite i roto i te hoê hororaa taiva ore e te paieti. Ua faataahia te feia o te na reira ra i roto i te Bibilia mai “te taata parau-tia . . . [o te] tupu teitei mai te hoê arezi i Lebanona ra.”—Salamo 92:12, The New English Bible.