E mau faaiteraa atoa anei na te Atua?
E NEHENEHE atoa anei te varua o te Atua, tei faaurua hoi i te Bibilia Moˈa, e riro ei tumu no te tahi atu mau buka ta te tahi e faariro ra e mea moˈa? (Timoteo 2, 3:16) Ua faahitihia teie uiraa e te hoê vea Jésuite Italia ra (La Civiltà Cattolica), tei neneihia “i raro aˈe i te aratairaa a te Pu papairaa a te [Vaticana]” e no reira, ua faarirohia ei parau mana i roto i te mau pu ohipa Katolika.
“Ua ueue te Atua, na roto i te ohiparaa a te Varua Moˈa, i te huero o te Parau tae noa ˈtu i roto i te tahi mau buka moˈa a te hoê peu tumu e ere i ta te ati Iuda e e ere i ta te Kerisetiano,” o ta te vea Jésuite ïa i parau. No te mau Jésuite, te mau buka “moˈa,” mai te Avesta Zoroastre aore ra Na Buka e Maha a Confucius, ua papaihia ïa “e te tahi mana taa ê o te Varua Moˈa, e no reira, i roto i te tahi faito iti te vai ra i roto te hoê ‘faaiteraa a te Atua.’”
Teie râ, te horoa ra te vea i te hoê haamaramaramaraa. “E ere pauroa te mau mea i roto i teie mau buka moˈa i te parau na te Atua,” o ta ˈna ïa e faaite ra, ma te na ô faahou e te feia i papai i taua mau buka ra, “ua mana te haamoriraa e rave rahi atua aore ra te huru tupuraa i te pae philosopho i nia ia ratou” i reira to ratou oraraa e te ohiparaa. Ia au ia Marco Politi, papai vea a te pu ohipa a te Vaticana no te vea Italia ra La Repubblica, “te haamatara maira” teie tiaturiraa “i te mau huru tupuraa manaˈo-ore-hia i na mua ˈtu i roto i te mau taairaa i rotopu i te Ekalesia Katolika e te mau haapaoraa rarahi o te aamu,” ma te faahiti â i te huru feruriraa o te mau putuputuraa pureraa huru rau a te mau haapaoraa atoa mai tei tupu i Assise i te matahiti 1986, o ta Ioane Paulo II i faaitoito hua na.
E ere o Iehova i te hoê Atua huanane e te anoi. (Korinetia 1, 14:33) No reira, eita ta tatou e nehenehe e faaoti ma te tia e e faauruahia e to ˈna varua moˈa, aore ra puai ohipa, i te hoê tuhaa iti noa ˈˈe o te mau buka atoa aita e au maite roa ra e Ta ˈna ra Parau, te Bibilia. Maoti i te faaitoito i te tahoêraa a te mau haapaoraa i rotopu i te mau “peu tutuu faaroo” taa ê atoa, ua papai te aposetolo kerisetiano ra o Paulo e te vai ra “te [“tiaturiraa”, MN] hoê . . . Hoê hoi Fatu, hoê faaroo, hoê bapetizo.”—Ephesia 4:4, 5.
Tei te tuuraa i te faaroo i roto ia Iesu Mesia taua “tiaturiraa hoê” ra. Te faaite ra te Bibilia ma te tano e: “Aore roa hoi e ora ia vetahi ê, aita ˈtu hoi e iˈoa i faaitehia mai i te taata i raro aˈe i teie nei raˈi, e ora ˈi tatou nei.” (Ohipa 4:12) Aita ˈtu e “buka moˈa” e faaite ra ia Iesu mai te taata faufaa roa ˈˈe no te faatupuraa i te mau opuaraa a te Atua. Mai te peu e e farii noa tatou te Bibilia ei Parau na te Atua, e nehenehe oia e haapii mai ia tatou no nia i te ravea here a te Atua ra o Iehova ia noaa mai te ora.—Ioane 17:3; Tesalonia 1, 2:13.