Te haamaere ra te Traduction du monde nouveau i te hoê aivanaa
IA AU i te aivanaa tahito heleni o Rijkel ten Kate, aita te mau tatararaa o te Bibilia Holane i huri ma te tano vetahi mau taˈo. Ei hiˈoraa, i roto i te Luka pene 2, te itehia ra e toru taˈo taa ê na roto i te reo Heleni (breʹphos, pai·diʹon, e pais) faaohipahia no te faataa i te mau tuhaa te tahi i muri aˈe i te tahi o te paariraa mai o Iesu. E auraa taa ê rii to teie mau taˈo tataitahi. Teie râ, i roto e rave rahi mau Bibilia, te huri-rii-hia ra teie na taˈo e piti aore ra e toru taatoa na roto i te parau “tamarii.” Eaha te huriraa tano?
Te faataa ra te aivanaa ten Kate e i roto i te irava 12 te auraa o te taˈo heleni breʹphos oia hoi “te hoê aiû fanau-apî-hia, aore ra pepe.” Te auraa o te parau Pai·diʹon, faaohipahia i roto i te irava 27, oia hoi “tamaroa iti aore ra tamarii nainai,” e te hurihia ra te parau pais, i roto i te irava 43, na roto i te parau “tamaroa.” “A rahi noa ˈi to ˈu ite,” ta te aivanaa ten Kate i papai i roto i te tumu parau no mati 1993 o te Bijbel en Wetenschap (Bibilia e Ite aivanaa), “aita te hoê noa ˈˈe tatararaa Holane i huri i te reira ma te tano, oia hoi, aita te reira e tuea taatoa ra e te papai tumu.”
I muri aˈe, ua faaitehia i te aivanaa ten Kate i te Traduction du monde nouveau, e vai ra na roto e 12 reo, tae noa ˈtu na roto i te reo Holane. Eaha to ˈna huru? “Ua maere roa vau,” ta ˈna ïa i parau, “e te vai mau ra te hoê Bibilia Holane e ua haapao-maite-hia ma te tano te faaohiparaa taa ê o na taˈo e toru breʹphos, pai·diʹon, e pais.” Te huri ra anei te Traduction du monde nouveau i teie mau irava ma te tuea e te papai tumu heleni? “Ua papu roa ia ˈu,” ta te aivanaa ten Kate ïa i pahono mai.