E faufaa anei to teie oroa no outou?
TE TURAMA ra te atiraa avaˈe i te fenua ma te maramarama iti mǎrû. I roto i te hoê piha teitei o te hoê fare i te oire tahito no Ierusalema, ua haaputuputu e 12 taata na te hiti o te hoê airaa maa. Hoê ahuru ma hoê o te faaroo maitai ra a vauvau ai to ratou Orometua i te hoê oroa faufaa e a faahiti ai oia i te mau parau e auraa puai mau. Te na ô ra te hoê faatiaraa parau e:
“Ua rave ihora Iesu [Mesia] i te pane, e oti aˈera i te haamaitai i te Atua, vavahi ihora, tuu atura i te mau pǐpǐ ra, na ô atura, A rave, a amu; o tau tino teie. Ua rave ihora hoi oia i te aˈua, haamaitai atura i te Atua, tuu atura ia ratou ra, na ô atura, A inu outou atoa; o to ˈu ïa toto, e toto no te faufaa apî, i haamaniihia no te taata e rave rahi ia matara te hara. E faaite atu vau ia outou, Teie au a ore a inu faahou i to roto i te vine, e tae noa ˈtu i te mahana e inu ai au e outou atoa i te uaina apî i te basileia o tau Metua ra. E oti aˈera te himene, haere atura ratou i rapae au i te mouˈa ra o Oliveta.”—Mataio 26:26-30.
Ua tupu te reira i muri aˈe i te toparaa mahana i te 14raa o te mahana i te avaˈe ati Iuda no Nisana no te matahiti 33 o to tatou nei tau. No oti noa ˈtura Iesu e ta ˈna mau aposetolo i te faatupu i te oroa Pasa ei haamanaˈoraa i te faatiamâraahia o Iseraela i te faatîtîraa i Aiphiti i te senekele 16 hou to tatou nei tau. Ua tiavaru te Mesia ia Iuda Isakariota, o tei haere atu e hoo ia ˈna. O Iesu noa ïa e ta ˈna e 11 aposetolo taiva ore o tei tia mai i reira.
E ere teie oroa tamaaraa i te hoê puoiraa i te Pasa ati Iuda. E ohipa apî râ teie o tei piihia i muri iho te Oroa a te Fatu. No nia i teie oroa, teie ta Iesu i faaue atu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu.” (Luka 22:19, 20; Korinetia 1, 11:24-26) No te aha o ˈna i na reira ˈi i te parau? E mea nafea outou ia faufaahia i teie ohipa i tupu e rave rahi senekele i teie nei?