Iesu, to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa
Te hoê haapiiraa no nia i te faaoreraa i ta te tahi ra hapa
MAI TE huru ra ïa e tei Naina noâ o Iesu, e no faatia noa maira oia i te tamaiti a te hoê vahine ivi mai te pohe mai, aore ra peneiaˈe paha to roto oia i te tahi oire tapiri mai. Te hinaaro ra te hoê Pharisea o Simona te iˈoa e farerei roa ˈtu i te taata i faatupu i te mau ohipa faahiahia mau. No reira, e titau oia ia Iesu e haere mai e tamaa i ǒ na.
Ma te ite e e ravea â teie no te poro i te tahi atu mau taata ta ˈna e farerei, ua farii aˈera Iesu i taua titauraa ra, mai ta ˈna atoa i farii i te mau titauraa a te mau telona e a te feia rave hara. Teie râ, ia tomo mai o ˈna i roto i te fare o Simona, eita o Iesu e fariihia mai tei matauhia i te farii i te mau manihini.
Inaha, e tere roa mau hoi ta ˈna i tere mai i nia i te mau purumu no Galilea e ma te tahi tau tiaa noa, e ahu iho â ïa te avae e e reporepo. No reira, e peu matauhia e te taata e farii i ta ˈna mau manihini ia horoi i to ratou avae i te pape. Teie râ, ia tae atu Iesu, aita e taata e haere mai e horoi i to ˈna avae. Aita atoa e taata e haere mai e aroha ia ˈna ei tapao no te farii maitai, e ei tapao atoa hoi no te mau taata i ite i te peu. Hau atu, aita atoa e taata e haere mai e farii ia ˈna ma te tavai atu i to ˈna upoo i te monoi, mai ta te peu matauhia e titau ra.
I te taime tamaaraa, tei nia hoi te mau manihini atoa i te amuraa maa, ua tomo maira te hoê vahine tei ore i titauhia i roto i te piha. Ua matauhia o ˈna mai te hoê vahine oraraa taiata. Eita e ore e ua faaroo o ˈna i te mau haapiiraa a Iesu, e oia hoi te titauraa ta ˈna i horoa, i ‘te feia atoa e teimaha ra, ia haere mai ia ˈna ra ia tauhopu oia ia ratou’. No to ˈna putapû rahi i te mea ta ˈna i ite e ta ˈna i faaroo, ua haere maira ïa taua vahine ra ia Iesu ra.
E haere mai oia na muri ia Iesu, e te amu ra hoi oia i te maa, e tuturi aˈera i ta ˈna pae avae. Ma te oto, faararirari aˈera oia i to ˈna avae i te roimata, horoi ihora i ta ˈna io rouru. E manii ihora i te tahi farii monoi noanoa i nia iho a hôˈi noa ˈtu ai. Te hiˈo noa ˈtura râ o Simona ma te ore roa ˈtu e mauruuru. Ua na ô noa ˈˈera oia e: “Ahiri teie nei taata e peropheta, e ite ïa oia i teie nei vahine e rave mai ia ˈna nei, e to ˈna roo; e rave hara hoi oia.”
I te mea hoi e te ite atura oia i to ˈna manaˈo, ua na ô atura Iesu ia ˈna e: “E Simona, e maa parau iti ta ˈu ia oe na.”
“E parau noa mai oe, e te Orometua” ta Simona ïa i pahono mai.
“Toopiti a te hoê taata tau amutarahu, e pae hanere moni veo i ta te hoê aore i hoo na, e pae hoi ahuru i ta te tahi. No te mea râ aita roa a raua faufaa e hoo na ai, faaore noa ˈtura oia i ta raua atoa tarahu. E tena na, e faaite mai oe, o teihea te rahi i te mauruuru ia ˈna i taua na taata ra?”
“Te manaˈo nei au, o tei faaorehia e ana te tarahu rahi ra”, o ta Simona ïa i pahono mai, e eita e ore e ma te ore roa ˈtu ïa e taa eaha ta ˈna e hinaaro ra e parau mai.
Ua parau atura Iesu ia ˈna, “E manaˈo tia to oe”. Ua fariu aˈera oia i taua vahine ra, e ua parau atura ia Simona: “Te hiˈo nei oe i teie nei vahine? I tomo mai nei au i roto i to fare nei, e aore oe i hopoi mai i te pape ei horoi i tau avae, ua faarari râ oia i tau avae i te roimata, e ua horoi i to ˈna iho io rouru. Aore oe i hôˈi mai ia ˈu, area teie nei vahine, aita aˈenei i faaea i te hôˈihôˈi i tau avae mai to ˈna tomoraa mai â. Aore oe i faatahinu mai i tau upoo i te monoˈi, area oia, ua faatavai ïa i tau avae i te mura.”
Inaha, ua horoa mai hoi taua vahine nei i te haapapuraa e te tatarahapa mau ra oia i to ˈna oraraa viivii i mutaa ihora. No reira Iesu i faaoti ai i te na ôraa ˈtu e: “E teie nei, e faaite atu vau ia oe, O ta ˈna nei hara rahi, ua faaorehia ïa; i rahi ai to ˈna mauruuru; area te taata hara iti i faaorehia ra, e iti ïa to ˈna mauruuru.”
Aita roa ˈtu Iesu e parau ra e mea farii na ˈna i te ohipa taiata. Aita, te faaite maira râ taua ohipa i tupu i to ˈna ite i te huru taata e i to ˈna atoa aroha i te mau taata i rave i te mau hape i roto i to ratou oraraa, e o te tatarahapa râ e o te haere mai ia ˈna ra ia mâmâ ta ratou hopoia. Ma te tamahanahana mau i taua vahine ra, ua na ô aˈera Iesu e: “Ua faaorehia ta oe hara. (...) Ua ora oe i to oe faaroo; ia ora na i te haerea.” Luka 7:36-50; Mataio 11:28-30.
◆ Mea nafea to Iesu fariiraahia e Simona?
◆ O vai tei haere atu ia Iesu ra, e no te aha?
◆ Eaha te parabole ta Iesu i horoa mai, e mea nafea to ˈna faaohiparaa i te reira?