PENE 66
I Ierusalema no te oroa patiaraa tiahapa
HAAPIIRAA IESU I TE TAATA I TE HIERO
Ua matau-maitai-hia Iesu mai to ˈna bapetizoraahia mai. E tausani ati Iuda tei ite mata i ta ˈna mau semeio, e ua atutu te parau o ta ˈna mau ohipa. I te Oroa patiaraa tiahapa i Ierusalema, mea rahi te paimi ra ia ˈna.
Ua rau te manaˈo o te taata ia Iesu. No vetahi: “E taata maitai o ˈna.” No te tahi atu: “E ere, te haavare nei hoi oia i te nahoa.” (Ioane 7:12) I te mau mahana matamua o te oroa i paraparau mǎrû noa ˈi te tahi i te tahi no Iesu. Aita râ hoê aˈe i paraparau no ˈna i mua i te taata no to ratou mǎtaˈu i te mau aratai ati Iuda.
E tae aˈera i ropu i te oroa, pauma ˈtura Iesu i te hiero. Mea rahi tei maere i to ˈna ite rahi i te haapii i te taata. Aita oia i haere aˈenei i te haapiiraa a te mau Rabi. Manaˈo aˈera ïa te ati Iuda: “Nohea mai te ite o teie taata i te mau Papai, aita hoi oia i haere i te haapiiraa?”—Ioane 7:15.
Faataa ˈtura Iesu: “E ere na ˈu iho ta ˈu e haapii nei, na tei tono mai râ ia ˈu. Ia opua te hoê taata e rave i te hinaaro o te Atua, e ite oia e no ǒ mai anei i te Atua ra ta ˈu e haapii nei aore ra o to ˈu iho mau manaˈo ta ˈu e faahiti nei.” (Ioane 7:16, 17) Te tuati ra ta Iesu haapiiraa e te ture a te Atua ia Mose. Papu maitai ïa e o te Atua ta ˈna e hinaaro ra ia faahanahanahia, eiaha râ o ˈna.
Na ô atura Iesu: “Ua horoa ˈtu Mose i te ture ia outou, e ere anei? Aita râ hoê aˈe o outou e haapao ra i te ture a Mose. Eaha outou e imi ai i te haapohe ia ˈu?” Aita vetahi o te nahoa, te mau ratere paha no te tahi atu mau vahi, i ite e te imi ra vetahi i te haapohe ia Iesu. No ratou, aita hoê aˈe taata e hinaaro e haapohe i te hoê orometua mai ia ˈna. Manaˈo aˈera ïa ratou e ua hape Iesu. Parau maira ratou: “E demoni to oe. O vai teie e imi nei i te haapohe ia oe?”—Ioane 7:19, 20.
Hoê matahiti e te afa na mua ˈtu, i imi na te mau aratai ati Iuda i te haapohe ia Iesu i muri iho i to ˈna faaoraraa i te maˈi o te hoê taata i te Sabati. Faahiti ihora Iesu i te tahi parau o te haaferuri ia ratou, a faaite roa ˈtu ai e manaˈo tano ore to ratou. Parau ihora oia e i raro aˈe i te ture a Mose, e peritomehia te hoê aiû tamaroa i te vaˈu o te mahana, noa ˈtu e Sabati. Ui atura oia: “Ia peritome outou i te tamarii tamaroa i te Sabati ia ore te ture a Mose ia ofatihia, eaha ïa outou e hae mai ai ia ˈu no to ˈu faaora-roa-raa i te maˈi o te hoê taata i te Sabati? A faaea i te haava ma te haapao i te huru rapaeau, a haava râ ma te parau-tia.”—Ioane 7:23, 24.
Parau aˈera vetahi no Ierusalema tei ite i te ohipa i tupu: “Teie te taata ta ratou [te mau raatira] e imi nei i te haapohe, e ere anei? A hiˈo na râ, te paraparau nei oia i te vahi taata e aita ratou e parau noa ˈˈe ra ia ˈna. Aita paha ïa i papu i to matou mau raatira e o te Mesia teie.” No te aha hoi te taata i ore ai i tiaturi e o Iesu te Mesia? Na ô aˈera ratou: “Ua ite . . . [tatou] nohea mai teie taata. Ia haere mai râ te Mesia, aore roa ïa e taata e ite nohea mai o ˈna.”—Ioane 7:25-27.
Parau atura Iesu, tei te hiero â: “Ua ite outou ia ˈu e ua ite outou nohea mai au. Aita vau i haere mai ia au i to ˈu iho hinaaro, te vai mau nei râ tei tono mai ia ˈu e aita outou i ite ia ˈna. Ua ite au ia ˈna no te mea e tia vau no ˈna, e na ˈna i tono mai ia ˈu.” (Ioane 7:28, 29) No teie parau maramarama maitai, tamata aˈera vetahi i te haru ia Iesu no te tuu anei ia ˈna i roto i te fare tapearaa aore ra no te haapohe ia ˈna. Aita râ te reira i tupu, no te mea aita â te taime e pohe ai Iesu i tae mai atura.
Mea rahi râ tei tiaturi ia Iesu no te ohipa mana e rave rahi ta ˈna i faatupu. Ua haere oia na nia i te miti, ua pohe te mataˈi ia ˈna, ua faatamaa semeio oia e tausani taata e maa faraoa e maa iˈa noa, ua ora te maˈi, ua haere te pirioi, ua araara te mata o te matapo, ua ora te lepera, e ua tia atoa mai te feia pohe. Ua tano ïa ratou i te parauraa: “Ia tae mai te Mesia, eita e rahi aˈe ta ˈna semeio e rave i ta teie taata e rave nei.”—Ioane 7:31.
I to te mau Pharisea faarooraa i te nahoa i te na reiraraa i te parau, tono maira ratou e te mau tahuˈa tiaau i te mau tiai e haru ia Iesu.