VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • gt pene 64
  • Te aˈoraa e ia faaore i te hara

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te aˈoraa e ia faaore i te hara
  • Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
  • Papai tei tuea
  • Faufaaraa ia faaore i te hara
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
  • “O vai hoi te tavini haapao maitai e te paari?”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • ‘Te pee ra ratou i te Arenio’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • Te hoê “tavini” haapao maitai e te paari atoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
Ite hau atu â
Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
gt pene 64

Pene 64

Te aˈoraa e ia faaore i te hara

E MEA ra e, tei roto noâ o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê fare i Kaperena. I faataa aˈenei oia ia ratou e nafea ia faaafaro i te mau peapea e tupu mai i rotopu i te mau taeae. Ua ani maira o Petero ia ˈna e: “E te Fatu, ia tuatapapa tau taeae i te hamani ino mai ia ˈu, ia hia a ˈu faaoreraa ˈtu i ta ˈna hara?” I te mea hoi e ua faaoti te mau faatere haapaoraa ati Iuda e e tia ia faaorehia ˈtu i te hara e toru aˈe taime, ua manaˈo atura o Petero e e mea maitai mau ia parau atu e “ia hitu anei?”

Tera râ, e mea tano ore mau te manaˈo noa iho o taua mau huru numeraraa ra. Ua parau atura Iesu ia Petero, na ô atura e: “Aore au i parau atu ia oe e, Ia hitu; ia hitu râ ahuru i te hituraa.” Te faataa ra oia ia Petero e eita e tia ia taotiahia te rahiraa taime no te faaore i te hara o to ˈna taeae.

Ma te haapapu i ta ˈna mau pǐpǐ e e tia mau ia faaore i te hara, ua rave mai Iesu i te hoê faahohoˈaraa. O te hoê ïa arii o tei manaˈo i te faaau i te parau i to ˈna ra mau tavini. Ua arataihia maira hoê tavini ia ˈna ra, e 60 000 000 taleni [oia hoi e 300 mirioni moni farane] te tino moni rahi ta ˈna i ore i faahoona. Aore hoi ta ˈna e ravea no te aufau atu i te reira. No reira ˈtura, ua faaue te arii ia hoohia o ˈna iho, ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii ei faahoˈiraa i ta ˈna tarahu.

A faaroo ai taua tavini ra i te reira, ua tipapa ihora oia i raro, taparu maira e: “E tau Fatu, eiaha na oe e ru ia ˈu, na ˈu e faahoˈi atu i te hoo ia oe na e hope roa ˈˈe.”

Ua aroha maira te fatu o taua tavini ra ia ˈna, faaore maira i te tarahu rahi na ˈna ra. Tera râ, i te taime iho i na reira ˈi oia, o Iesu teie e parau nei, haere atura râ taua tavini ra i rapae au e ite aˈera i te hoê taetaeae tavini no ˈna ra tei tarahu ia ˈna 100 moni veo (mai te mea ra e 500 moni farane). Ua haru atura i to ˈna arapoa e ma te uumi rahi, ua parau atura oia ia ˈna e: “E hoo mai oe i tau tarahu ia oe na.”

Aita râ taua tino moni ra i roto i te rima o taua taetaeae tavini no ˈna ra. Ua tipapa ihora i raro i ta ˈna pae avae, ua taparu aˈera ia ˈna, na ô aˈera e: “Eiaha na oe e ru ia ˈu, e na ˈu e faahoˈi atu i te hoo ia oe na e hope roa ˈˈe.” Tera râ, ua taa ê oia i to ˈna fatu, aita oia i farii i te aniraa a to ˈna taetaeae tavini ra e ua huri atura ia ˈna i roto i te fare tapearaa.

A ite ai râ te mau taetaeae tavini no ˈna ra i te reira, te faatia noa ra o Iesu, haere atura ratou e faaite i taua mau mea atoa ra i to ratou fatu. Ma te riri, ua faaue atura to ˈna fatu e tii ia ˈna, e ua na ô atura: “E teie nei tavini ino e! faaore atoa ˈtura vau i tau tarahu ia oe ra, o oe i parau mai ia ˈu ra; eiaha oe e aroha atoa ˈtu i to taetaeae tavini mai ia ˈu i aroha ˈtu ia oe na?” Riri aˈera to ˈna fatu ia ˈna, tuu atura ia ˈna i te feia tapea ra, e ia hoona roa ta ˈna tarahu ra ia ˈna.

Faaoti aˈera Iesu, na ô aˈera: “E na reira atoa mai tau Metua i te ao ra ia outou atoa na, ia ore outou ia faaore ma te aau atoa i te hapa a to ˈna taeae.”

Auê ïa aˈoraa nehenehe e ia faaore i te hara! Ia feruri anaˈe tatou e ua faaore mai te Atua i te tarahu rahi mau oia hoi te hara, e mea iti mau ïa te hapa o te hoê noa ˈˈe o to tatou mau taeae ia tatou nei. Hau atu â, ua faaore mai hoi te Atua ra o Iehova i ta tatou mau hapa e rave rahi tausani taime. E pinepine atoa hoi, eita tatou iho e ite i te rahiraa hapa ta tatou e rave ra i nia Ia ˈna ra. No reira ˈtura, eita anei e tia ia tatou ia faaore i te hapa, tau taime rii noa, i to tatou iho taeae, noa ˈtu â ïa e mea tia to tatou riri ia ˈna? A haamanaˈo anaˈe na i te haapiiraa ta Iesu iho i horoa i roto i ta ˈna aˈoraa i nia i te mouˈa ra, oia hoi e, ‘e faaore te Atua i ta tatou mau hapa mai ta tatou i faaore na i te hapa a vetahi ê.’ Mataio 18:21-35; 6:12; Kolosa 3:13.

▪ Na te aha i turai ia Petero ia ani e e hia rahiraa taime te tia ia ˈna ia faaore i te hara a to ˈna taeae e no te aha oia i manaˈo ai e mea maitai roa ta ˈna aniraa e ia tataihituhia te taime faaoreraa hapa?

▪ Eaha te taa-ê-raa e itehia ra i rotopu i te huru i faaitehia e te fatu no to ˈna tavini e te huru i faaitehia e te tavini no to ˈna taetaeae tavini ra?

▪ Eaha ta te faahohoˈaraa a Iesu e haapii nei ia tatou?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono