Tiaraa amui ore
Auraa: Te tiaraa o te feia o te ore e turu i te hoê pae aore ra i te tahi pae i roto i te aroraa. E parau papu maitai i roto i te aamu tahito e no teie nei tau e i roto i te mau nunaa atoa e noa ˈtu te mau huru tupuraa, ua tutava te mau Kerisetiano mau i te tapea i to ratou tiaraa amui ore i roto i te mau tamaˈi. Aita ratou e opani ra ia vetahi ê ia amui atu i te mau oroa here aiˈa, ia tavini i roto i te nuu, ia turu i te hoê pǔpǔ politita, ia tia ˈtu no te rave i te hoê toroa politita aore ra ia maiti. Teie râ, e haamori iho â ratou ia Iehova anaˈe, te Atua o te Bibilia; ua pûpû ratou i to ratou ora na te Atua ma te faaherehere ore e te turu taatoa nei ratou i to ˈna Basileia.
Eaha te mau irava o tei aratai noa i te haerea o te mau Kerisetiano i mua i te mana o te mau faatereraa a teie nei ao?
Roma 13:1, 5-7: “Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa [te mau faatereraa] ra. Aore roa hoi e mana maori râ no ǒ mai i te Atua ra . . . No reira i parauhia ˈi e, ia auraro outou e tia ˈi; e ere hoi no te pohe anaˈe ra, no te [“manaˈo haava,” MN] atoa hoi. . . . E teie nei, e tuu atu i te mea e au i te taata atoa ra, e taoˈa aufauhia ta ˈna ra, e aufau atu â ïa; e telo ta ˈna ra, ei telo ïa; o tei mǎtaˈuhia ra, e mǎtaˈu atu â ïa; o tei faateiteihia ra, e faateitei atu â ïa.” (Aore roa e faatereraa e vai mai ahiri e aita e faatiahia ra e te Atua. Noa ˈtu eaha te haerea o te feia toroa, te faatura nei te mau Kerisetiano mau ia ratou ia au i to ratou toroa. Ei hiˈoraa, noa ˈtu te huru faaohiparaa a te mau faatereraa i te moni tute, e aufau te feia haamori ia Iehova ma te tia i ta ratou mau tute ei faahoˈiraa i te mau haamaitairaa ta te taatoaraa e fanaˈo nei.)
Mar. 12:17: “Ua parau atura Iesu ia ratou, na ô atura, E tuu atu i ta Kaisara ra ia Kaisara, e ta te Atua ra, e tuu atu ïa i te Atua.” (No reira, ua farii noa te mau Kerisetiano i te mau tau atoa e e mea titauhia ratou ia “tuu atu” i te moni tute i te mau faatereraa politita ra, tera râ, ia amo atoa ratou i ta ratou mau hopoia faufaa roa ˈtu â i mua i te Atua.)
Ohi. 5:28, 29: “[Ua na ô atura te hoê auvaha a te tiribuna teitei ati Iuda e:] Aore matou i parau hua ˈtu ia outou [te mau aposetolo], eiaha outou e haapii ma teie nei iˈoa [to Iesu Mesia]? e inaha, ua î roa Ierusalema ia outou i ta outou parau, e te hinaaro na outou ia haio mai te toto o teie nei taata i nia ia matou nei. Ua parau atura Petero e te mau aposetolo atoa ra, na ô atura, O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” (Ia ore te mau faaueraa a te mau faatere taata e tu e te mau titauraa a te Atua, e pee te mau Kerisetiano mau i te hiˈoraa o te mau aposetolo na roto i te auraroraa na mua i te Atua.)
Eaha te mau irava o tei aratai noa i te haerea o te mau Kerisetiano mau no nia i te amuiraa ˈtu i roto i te mau tamaˈi taehae?
Mat. 26:52: “Ua parau atura Iesu ia ˈna, A oomo i to ˈoˈe i roto i te vehî; o te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe.” (Te vai ra anei te hoê tumu maitai atu i te parururaa i te Tamaiti a te Atua? Teie râ, ua faaite o Iesu i roto i teie huru tupuraa e, eita e tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia aro e te mau mauhaa mau.)
Isa. 2:2-4; MN: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia te mouˈa ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mouˈa . . . Na ˈna e haava i roto i te mau [nunaa], e e faataa i te parau i te taata atoa e rave rahi; e tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” (E tia i te taata taitahi no te mau nunaa atoa ia maiti oia iho i te haerea o ta ˈna e pee. Te faaite ra te feia o te haapao nei i te manaˈo o Iehova, e o o ˈna mau to ratou Atua.)
Kor. 2, 10:3, 4: “Tei roto â hoi to matou haerea i te tino, aita râ matou i tamaˈi mai ta te tino ra: e ere hoi ta matou nei mauhaa tamaˈi i ta te tino, e mauhaa puai rahi râ i te Atua, i te huriraa i te mau pare i raro.” (Te faataa ra o Paulo i ǒ nei e aita o ˈna e tiaturi ra i te mau mauhaa i te pae tino, mai te haavare, te mau parau faaahaaha aore ra te mau mauhaa mau, no te paruru i te amuiraa i te mau haapiiraa hape.)
Luka 6:27, 28: “Teie râ tau [ta Iesu Mesia] parau ia outou e faaroo mai na, E aroha i to outou mau enemi, e hamani maitai atu i te feia i riri mai ia outou. E faaora i te feia i tuhi mai ia outou, e pure hoi i te feia hamani ino mai ia outou.”
Aita anei te Atua i faatia ia Iseraela tahito ia tamaˈi?
I mutaa ihora, ua faaue te Atua ia Iseraela e aro no te haru mai i te fenua ta ˈna iho i tǎpǔ ia ratou ei tufaa aiˈa e no te haamou i te hoê nunaa o ta ˈna i faaoti e haapohe no ta ˈna mau peu faufau e to ˈna vahavaharaa ia ˈna. (Deut. 7:1, 2, 5; 9:5; Lev. 18:24, 25) Noa ˈtu râ, ua aroha Iehova ia Rahaba e te mau ati Gibeona no te mea ua faaohipa ratou i te faaroo ia ˈna. (Ios. 2:9-13; 9:24-27) I roto i te faufaa a te Ture, ua haamau te Atua i te mau ture no nia i te mau tamaˈi ta ˈna i farii, ma te faaau o vai te ore e haere i te tamaˈi e ma te haapapu nafea ia aro. O te mau tamaˈi moˈa mau ïa teie i faauehia mai e Iehova, e ere hoi mai te reira te huru no te mau tamaˈi taehae ta te mau nunaa e rave nei i teie nei tau.
Ua taui te mau ohipa a haamauhia ˈi te amuiraa Kerisetiano. Aita faahou te mau Kerisetiano i raro aˈe i te Ture a Mose. Ua faauehia ratou e faariro i te mau taata no te mau nunaa atoa ei pǐpǐ; no reira, e itehia ïa te feia haamori i te Atua mau i te mau fenua atoa. Teie râ, eaha te tumu te mau nunaa e tamaˈi ai? No te auraro anei i tei Poiete i te fenua atoa aore ra no te faatupu i ta ratou mau fa here aiˈa? Ahiri e e titauhia te mau Kerisetiano mau o te hoê fenua ia tamaˈi atu i te tahi atu fenua, e titauhia ratou ia aro atu i to ratou mau hoa faaroo, te mau taata o te tiaoro ra i te tauturu a te hoê â Atua. No reira ïa te Mesia i faaue ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia vaiiho i ta ratou mau ˈoˈe. (Mat. 26:52) I teie nei, ua faahanahanahia Oia i nia i te raˈi, na ˈna e haamou i te feia o te haavahavaha nei i te Atua mau e Ta ˈna opuaraa.—Tes. 2, 1:6-8; Apo. 19:11-21.
Eaha ta te Tuatapaparaa e haapii maira no nia i te haerea o te mau Kerisetiano matamua i te tau faehau?
“Te faaite ra te hoê tuatapapa-maite-raa o te mau haamaramaramaraa atoa e vai nei e tae roa mai i te tau o Marc Aurèle [emepera Roma mai te matahiti 161 e tae atu i te matahiti 180 T.T.] e aita hoê aˈe Kerisetiano i riro ei faehau; e aita hoê aˈe faehau, i muri aˈe i to ˈna riroraa mai ei Kerisetiano, i faaea i roto i te nuu.”—The Rise of Christianity (Lonedona, 1947) a E. W. Barnes, api 333.
“Tatou, i mutaa ihora, o tei ru noa i te tamaˈi, te taparahiraa taata e te mau peu iino atoa, na te fenua atoa nei, ua tiapai tatou i ta tatou mau mauhaa—ta tatou mau ˈoˈe ei auri arote e ta tatou mau mahae ei tauihaa faaapu—e te faaohipa nei tatou i te paieti, te parau-tia, te hereraa i te taata, te faaroo e te tiaturiraa no ǒ mai i te Metua iho na roto i te arai o Tei faasataurohia.”—Justin i roto i ta ˈna “Aparauraa e o Tryphon” (senekele 2 T.T.), The Ante-Nicene Fathers (Grand Rapids, tapiti-faahou-raa o te neneiraa no Édimbourg no 1885), neneihia e A. Roberts e J. Donaldson, Buka I, api 254.
“I patoi na ratou i te apiti atu i roto i te faatereraa tivila aore ra te parururaa faehau i te hau emepera. . . . eita roa ˈtu ta te mau Kerisetiano e nehenehe e farii i te toroa faehau, haava aore ra tamaiti hui arii ma te ore e vaiiho i te hoê hopoia moâ ˈtu â.”—History of Christianity (New York, 1891) a Edward Gibbon, mau api 162, 163.
Eaha te mau irava o tei aratai noa i te haerea o te mau Kerisetiano mau no nia i te faaôraa ˈtu i roto i te mau ohipa politita?
Ioa. 17:16: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu [Iesu] nei hoi e ere i to teie nei ao.”
Ioa. 6:15: “Te ite ra Iesu i to ratou [to te mau ati Iuda] manaˈo e tii mai ia ˈna e e hopoi e faaarii, hoˈi faahou atura oia i nia i te mouˈa oia anaˈe iho.” I muri aˈe, ua parau atu oia i te tavana Roma ra: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia; ahiri no teie nei ao to ˈu basileia, ua faaitoito ïa tau mau tavini ia ore au ia tuuhia ˈtu i te rima o te ati Iuda; e ere râ to ˈu basileia i to ǒ nei.”—Ioa. 18:36.
Iak. 4:4: “E te mau faaturi vahine, aore outou i ite e, o te hinaaro i teie nei ao, o taua au ore ïa i te Atua ra? E teie nei, o tei titau e ei taua oia no teie nei ao . . . e enemi ïa no te Atua.” (No te aha e mea faufaa roa teie tumu parau? No te mea i roto i te Ioane 1, 5:19, te na ôhia ra e “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” I roto i te Ioane 14:30, te faataa ra o Iesu ia Satani mai “te arii o teie nei ao.” No reira, noa ˈtu eaha te pae politita ta tatou e maiti, tei raro aˈe ïa tatou i to vai mana?)
Ia au i te feia tuatapapa a teie nei ao, ua amui anei te mau Kerisetiano matamua i roto i te mau ohipa politita?
“Aita te Kerisetianoraa matamua i taa-maitai-hia e ua hiˈo-ino-hia oia e te feia faatere o te ao etene. . . . Ua patoi te mau Kerisetiano i te rave i te tahi mau hopoia a te taata huiraatira Roma. . . . Aita ratou i rave i te tahi toroa politita.”—On the Road to Civilization, A World History (Philadelphie, 1937) a A. Heckel e J. Sigman, mau api 237, 238.
“Ua faataa ê te mau Kerisetiano ia ratou i te Hau mai te hoê nunaa taata autahuˈa e te pae varua, e ua ohipa noa te Kerisetianoraa i nia i te oraraa tivila, e tia hoi ia faˈihia, e na roto noa, i te huru viivii ore roa ˈˈe: na roto hoi i te tamataraa i te haaputapû i te mau huru paieti aˈe i roto i te feia huiraatira a te hau.”—The History of the Christian Religion and Church, During the Three First Centuries (New York, 1848) a Augustus Neander, hurihia e H. J. Rose no roto mai i te reo Helemani, api 168.
Eaha te mau irava o tei aratai noa i te haerea o te mau Kerisetiano mau i mua i te faaturaraa i te reva e te himene aiˈa?
Kor. 1, 10:14: “E maue ê atu i te haamori idolo.” (Hiˈo atoa Exodo 20:4, 5.)
Ioa. 1, 5:21: “E au mau tamarii ra, e ara ia outou i te mau idolo ra.”
Luka 4:8, MN: “Ei pahonoraa, ua na ô atura Iesu e, Ua papaihia e, O to Atua ra o Iehova o ta oe e haamori, e ia ˈna anaˈe oe e pûpû ai i te hoê taviniraa moˈa.”
Hiˈo atoa Daniela 3:1-28.
E auraa mau anei to teie mau taipe e teie mau oroa here aiˈa i te pae o te faaroo?
“Ua haamatara [te taata tuatapapa] o Carlton Hayes e mea maoro i teie nei e, ua riro te oroa faaturaraa i te reva e te horeoraa i roto i te mau fare haapiiraa Marite ei peu faaroo. . . . E i roto i te tahi mau tupuraa, ua haapapu te Tiribuna teitei e e mau peu faaroo teie mau oroa ravehia i te mahana taitahi.”—The American Character (New York, 1956) a D. W. Brogan, mau api 163, 164.
“Ua riro te rahiraa o te mau reva matamua ei tapao faaroo. . . . Ua riro te reva Beretane—te satauro ura a Tihoti Peata—ei reva faaroo i roto i te mau senekele; e au ra e ua imi-noa-hia te turu a te haapaoraa no te haamoˈa i te mau reva a te nunaa, hau atu â, e rave rahi tei riro na i te matamua ra ei reva moˈa.”—Encyclopædia Britannica (1946), Buka 9, api 343.
“I te 19 no Novema, i te hoê oroa huiraatira i arataihia e te mono peretiteni o te Tiribuna [Teitei a te Nuu], ua faahanahanahia te reva Beresilia. . . . I muri aˈe i te hutiraahia te reva, teie ta te Faatere hau rahi o te mau Nuu, o Tristao de Alencar Araripe, i faaite no nia i teie oroa haamanaˈoraa: ‘ . . . ua riro mai te reva ei atua a te haapaoraa o te aiˈa o te titau ra e ia haamorihia oia . . . Te faahanahanahia ra e te haamorihia ra te reva . . . Te haamorihia ra te reva mai te hau metua iho.’”—Diario da Justiça (Oire Pu a te Hau no Beresilia), 16 no Febuare 1956, api 1906.
Ia au i te aamu o teie nei ao, eaha te haerea o te mau Kerisetiano matamua i mua i te oroa here aiˈa?
“E patoi na te mau Kerisetiano i te . . . faatusia i te varua paruru o te emepera—o tei tuea i teie nei e te patoiraa i te faatura i te reva aore ra i te faahiti i te euhe auraroraa. . . . Mea iti roa te mau Kerisetiano o tei taiva, noa ˈtu e ua vaiiho-noa-hia te hoê fata e te auahi e ama ra i roto na ratou i nia i te mahora o te tahua. Te mea noa e titauhia ra i te taata tapeahia, ia ueue noa ˈtu ïa oia i te tahi taoˈa noˈanoˈa i nia i te auahi e e horoahia ˈtu ta ˈna Parau Haapapuraa i te Tusia e ua ora ïa oia. Ua faataa-papu-atoa-hia ia ˈna e aita o ˈna e haamori ra i te emepera; te farii noa ra râ oia i te tiaraa atua o te emepera ei upoo no te hau Roma. Noa ˈtu râ, fatata aita hoê aˈe Kerisetiano i farii i teie ravea no te faaora ia ratou.”—Those About to Die (New York, 1958) a D. P. Mannix, mau api 135, 137.
“Te haamoriraa i te emepera, o te ueueraa ïa i te tahi maa huˈa taoˈa noˈanoˈa aore ra maa topata uaina i nia i te hoê fata i mua mai i te hohoˈa o te emepera. No te maororaa o te tau, peneiaˈe te faaau noa ra tatou i teie ohipa i . . . te hoê noa aparaa rima no te faatura i te reva aore ra i te hoê tia teitei a te Hau, oia hoi te hoê tapao no te peu maitai, no te faatura aore ra no te here aiˈa. Tera atoa paha te manaˈo o te feia e rave rahi i te senekele matamua eiaha râ te mau Kerisetiano. Teie râ, e faariro te mau Kerisetiano i teie peu ei ohipa mea na reira e fariihia ˈi te tiaraa atua o te emepera, e taivaraa ïa i te Atua e i te Mesia. No teie tumu ratou e patoi ai i te na reira.”—The Beginnings of the Christian Religion (New Haven, 1958) a M. F. Eller, mau api 208, 209.
I te mea e e tiaraa amui ore to te mau Kerisetiano, te auraa anei e aita ratou e tâuˈa ra i te maitairaa o to ratou taata-tupu?
Aita roa ˈtu. Ua ite maitai ratou i te faaueraa i faahiti-faahou-hia e Iesu: “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na” (Mat. 22:39) e te tutava maite nei ratou i te faaohipa i te reira. Te haafaufaa atoa nei ratou i teie aˈoraa a te aposetolo Paulo: “E hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.” (Gal. 6:10) Te tiaturi nei ratou e te ohipa maitai roa ˈˈe ta ratou e nehenehe e rave no to ratou taata-tupu, o te faaiteraa ˈtu ïa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Oia mau, e faatitiaifaro teie Basileia e a muri noa ˈtu i te mau fifi o te huitaata nei e te tuu nei i mua i te feia atoa e turu ia ˈna i te tiaturiraa faahiahia o te ora mure ore.