Raau taero
Auraa: Ua rau te faataaraa o te parau “raau taero.” I ǒ nei, e hiˈopoahia te taatoaraa o te mau taoˈa taero e hauti ra i nia i te huru o te taata e aita te reira e titauhia ra i te pae rapaauraa. Te imi ra te taata e rave ra i te reira i te haamoe i te mau fifi o te oraraa, i te moemoeâ te huru aore ra i te ite i te hoê huru maitai e te navenave.
Te opani mau ra anei te Bibilia i te raveraa i te raau taero no te faanavenaveraa?
Aita te mau Papai e faahiti ra i te mau raau taero mai te héroïne, te cocaïne, te LSD, te PCP (poudre d’ange), te marijuana (aore ra pakalolo) e te avaava. Te horoa nei râ oia i te mau aratairaa ia nehenehe tatou e ite eaha te tia ia rave aore ra ia ape no te faaoaoa i te Atua. Aita atoa te Bibilia e opani ra ia rave i te hoê pupuhi no te taparahi i te hoê taata, te faautua nei râ oia i te taparahiraa taata.
Luka 10:25-27; MN: “Eaha vau e noaa ˈi te ora mure ore? . . . E [here] oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa e ma to [nephe] atoa, e ma to puai atoa, e ma to manaˈo atoa ia hope, e [here] hoi oe i to taata-tupu mai te [here] ia oe iho na.” (Ia rave te hoê taata i te mau peu e haapoto faufaa ore ra i to ˈna oraraa e e faaino ra i to ˈna feruriraa, e nehenehe anei ïa e parau e te here mau ra anei o ˈna i te Atua ma to ˈna nephe atoa e ma to ˈna manaˈo atoa? Te faaite ra anei o ˈna i te here i te taata-tupu ia riro mai oia ei taata eiâ no te haamâha i ta ˈna peu ino?)
Kor. 2, 7:1: “E teie nei, e au mau here e, tei ia tatou taua mau maitai [o Iehova to tatou Atua e Metua] i parauhia maira, e tamâ hua tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua, ma te faatupu hua i te maitai i te mǎtaˈuraa ˈtu i te Atua.” (E nehenehe anei râ tatou e fanaˈo i te farii maitai a te Atua ia rave noa tatou ma te hinaaro mau i te mau peu e haaviivii ra i to tatou tino?)
Tito 2:11, 12: “O te aroha mau o te Atua e ora ˈi te taata atoa ra, ua itea mai nei ïa, i te faaiteraa mai ia tatou e, e haapae tatou i te paieti ore, e te hinaaro i teie nei ao, e ia parahi tatou ma te haapao maitai [“ma te paari, ma te haavî e ma te hitahita ore,” Ku], e te parau-tia, e te paieti, i teie nei ao.” (E tuea anei teie aˈoraa e te raveraa i te raau taero o te faaino i te ite o te taata e o te faaere i te hitahita ore?)
Gal. 5:19-21: “E teie nei, o ta te tino e rave nei, ua itea ïa, oia hoi . . . te tahutahu, . . . te oehamu tiaâ ra, e mai te reira atoa te huru . . . E te feia e rave i te reira ra mau peu, e ore ratou e parahi i te basileia o te Atua ra.” (Te auraa tumu o te taˈo Heleni phar·ma·kiʹa, hurihia i ǒ nei na roto i te taˈo ra “tahutahu,” teie ïa “faaohiparaa i te mau raau taero.” Teie ta AnExpositoryDictionary of New Testament Words a W. E. Vine, e parau ra no nia i teie taˈo Heleni: “I roto i te peu a te tahuˈa, e pinepine te raveraa i te mau raau taero mǎrû aore ra puai, i te apitihia e te himene varua ino e te mau tiaororaa i te mau mana itea-ore-hia ma te ravea o te mau taoˈa tahutahu, te mau taritoa, e te vai ra ˈtu â, no te faahua paruru i te taata maˈi i te mana o te mau demoni, te mea mau râ, ia putapû oia i te mau puai miterio o te tahuˈa.” [Lonedona, 1940, Buka IV, mau api 51, 52] I teie atoa mahana, te faaô pinepine nei te feia e rave ra i te mau raau taero i roto i te peu tahutahu aore ra te amuimui nei ratou e te feia tahutahu no te mea e riro ohie noa i te mau demoni te hoê feruriraa ano e te neneva noa. Hiˈo Luka 11:24-26.)
Tito 3:1: “E faaite atu ia ratou, e e auraro maite i te hui arii e te feia mana, e faaroo i te feia haava ra.” (I roto e rave rahi fenua, te ofati ra te taata e tapea ra aore ra e rave ra i te raau taero i te ture.)
Noa ˈtu e e horoa te tahi mau raau taero i te hoê huru maitai, mea atâta mau anei te reira?
Tim. 2, 3:1-5: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata ei . . . hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua . . . E fariu ê oe i te reira.” (Te faaara papu nei te Bibilia no nia i te mau hiaai faanavenaveraa mâha ore e nehenehe e na nia ˈˈe i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu parau-tia e te hinaaro e faaoaoa i te Atua.)
Te tamǎrû nei te tahi mau RAAU FAATAOTO i te mauiui e te faatupu nei ratou i te hoê huru maitai; e nehenehe râ te tino e matau e e pohe i te rave-hua-raa i te reira. E faatupu te hâuˈaraa i te tahi mau RAAU PAPE FAATAHE i te hoê manaˈo horuhoru puai, e e maumau atoa râ te parau, e huru-ê-hia te mata, e tupu te maˈi iriti o te mau iˈo amui, e e faaino roa i te roro, te upaa, e te mau mape. E haapuai te mau RAAU FAANENEVA e e au ra e faaore ratou i te rohirohi. E ino-atoa-hia râ te iteraa i te atearaa e eita oia e feruri maitai faahou ma te tano; e nehenehe e faataui roa i te ihotaata e e faatupu i te hinaaro e haapohe ia ˈna iho aore ra ia vetahi ê.
E ere anei te “marijuana” (aore ra pakalolo) i te mea atâta mai ta vetahi mau taote e parau ra?
Ua ani te taote David Powelson, raatira ohipa tahito i te pae no te mau maˈi o te feruriraa i te Fare maˈi Cowell (Fare haapiiraa tuatoru no Kalifonia, Berkeley), i te hoê taime e ia farii te ture i te raveraa i te marijuana. I muri aˈe, i te noaaraa mai e rave rahi atu â haapapuraa, ua papai oia e: “Te tiaturi nei au i teie nei e te marijuana, o te hoê raau taero atâta roa ˈˈe ïa e tia ia tatou ia aro: 1. I te haamataraa, e haavarevare oia i te taata e rave nei i te reira. E manaˈo te taata e mea maitai o ˈna. Aita oia e ite ra e te ino ra te tere-maitai-raa o to ˈna tino e to ˈna feruriraa. 2. E aratai te rave-pinepine-raa i te reira i te nenevaraa o te feruriraa. I muri aˈe hoê e tae atu i te toru matahiti rave-noa-raa, e haamata te huru feruriraa maˈimaˈi i te na nia ˈˈe i te feruriraa maitai.”—Executive Health Report, Atopa 1977, api 8.
Aita i maoro aˈenei, ua parau te taote Robert L. DuPont, e melo tahito no te Pu Marite no te rave-hua-raa i te raau taero, i faaiti na hoi i te mau ati o te marijuana e: “Te fifi mau e atihia ˈi te ea na roto i teie maˈi pee [o te parareraa o te marijuana i rotopu i te ui apî], e piti aˈe ati te itehia mai. Na mua roa o te mau faahopearaa o te taeroraa, ma te faahoro i te pereoo mai te maamaa te huru e tae roa ˈtu i te haapao-ore-raa i te mau mea atoa. Te tahi atu ati, tei te pae tino ïa: te peapeahia ra eiaha noa no te maraaraa o te mau hota tamau i rotopu i te feia puhipuhi i te marijuana, no te mau ati iho â râ i te pae oromona, e te mau faahopearaa i nia i te ravea parururaa o te tino e oia atoa paha te mariri ai taata.”—Gazette no Montréal, 22 no Mati 1979, api 9.
Te horoa ra te Science Digest i teie mau haapapuraa e: “E nehenehe te rave-tamau-raa i te marijuana, i te roaraa, e faaaano i te area i rotopu i te mau faahopearaa o te mau uaua uira o te roro, e mea titauhia te reira no te mau tuhaa faufaa mai te haamanaˈoraa, te mau manaˈo putapû e te haerea. Ia ohipa te mau uaua uira, e tia ia tupu te hoê taairaa i rotopu ia ratou.” I muri iho, no nia i te mau faahopearaa o te mau tamatamataraa faatupuhia i nia i te mau animala, te faahiti atoa ra te vea e: “E itehia te mau faahopearaa ino roa ˈˈe i roto i te mau puohu o te roro, e taairaa to te reira e te mau manaˈo putapû; te hippocampe no nia ïa i te haamanaˈoraa; e te amygdale, te tumu o te tahi mau huru haerea.”—Mati 1981, api 104.
E nehenehe anei e faaauhia te raveraa i te marijuana i te inuraa i te ava?
E maa te ava, e e taui te tino i te reira ei ito; e faaohipa te tino i muri iho i te mau taoˈa i tauihia. Teie nei râ, ua parau te hoê taata maimi aravihi i te pae o te mau raau i te pae feruriraa e: “E raau taero puai mau te marijuana, e te hape rahi ta tatou e nehenehe e rave, o te faaauraa ïa i te reira i te ava.” “Te hoê huˈa taoˈa no te hoê huˈa taoˈa, ua hau ïa i te 10 000 taime puai aˈe to te THC [i roto i te marijuana] i te ava no te faatupu i te taeroraa . . . E pau mǎrû noa te THC i roto i te tino; e titauhia e rave rahi avaˈe ia pee to ˈna mau faahopearaa.” (Executive Health Report, Atopa 1977, api 3) Te faatia ra te Atua Poiete, o te ite maitai ra e mea nafea tatou i te hamaniraahia, i roto i ta ˈna Parau ia inu i te ava ma te au. (Sal. 104:15; Tim. 1, 5:23) Tera râ, te opani etaeta ra oia i te inu-hua-raa i te ava, mai ta ˈna e opani ra i te amu-hua-raa i te maa.—Mas. 23:20, 21; Kor. 1, 6:9, 10.
No te aha te mau Ite no Iehova e faariro ai i te puhipuhiraa i te avaava ei hapa ino mau?
Te faaite ra teie ohipa i te faatura-ore-raa i te ô o te ora
Ohi. 17:24, 25: “O te Atua i hamani i teie nei ao, e te mau mea atoa i roto ra . . . tei horoa mai i te ora, e te aho, e te mau mea atoa.”
“E mea riaria te mau haapapuraa e e haapoto te avaava i te ora; e mea papu maitai atoa te taairaa o te tumu e te faahopearaa i te pae rapaauraa.”—Science 80, Setepa/Atopa, api 42.
Ia au i te tahi mau numera, e 300 000 feia pohe i te matahiti hoê no te puhipuhiraa i te avaava i te mau Hau Amui; e 50 000 i Beretane; e 50 000 i Kanada. “Ua hau i te hoê mirioni taata e pohe nei i te mau matahiti atoa i te mau maˈi roohia na roto i te avaava, e te maraa oioi nei te faito o taua feia pohe ra i roto i te mau fenua veve e puhipuhi nei e 52 % o te rahiraa o te avaava o te ao nei.”—The Journal (Toronto), 1 no Setepa 1983, api 16.
Ua parau o Joseph Califano, te Papai parau tahito Marite o te pae ea, o te haapiiraa e te maitairaa, e: “Aita e feaaraa faahou e e haapoheraa mǎrû noa ia ˈna iho te puhipuhiraa i te avaava.”—Scholastic Science World, 20 no Mati 1980, api 13.
Aita e tuea ra e te mea ta te Atua e titau ra i te mau Kerisetiano
Roma 12:1: “E teie nei, e au mau taeae ra, te aˈo atu nei au ia outou ma te aroha rahi o te Atua, e ia pûpû atu outou i to outou mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra, o te haamori au ïa ia outou.”
Ua parau te tia no te piha ea Marite o C. Everett Koop e: “Mea papu e ua riro te avaava ei tumu o te pohe o te nehenehe e apehia i roto i to tatou nei totaiete.” (The New York Times, 23 no Febuare 1982, api A1) “Te faaite ra te mau maimiraa i te pae rapaauraa e . . . te faito au noa o te roaraa o te oraraa o te hoê taata puhipuhi avaava, e toru e tae atu i te maha matahiti iti aˈe i te hoê taata aita e puhipuhi nei. Te roaraa o te oraraa o te hoê taata e puhipuhi rahi i te avaava—oia hoi e puhipuhi fatata e piti puohu avaava i te mahana—e nehenehe e iti mai i te vau matahiti ia faaauhia i te hoê taata aita e puhipuhi nei.” (The World Book Encyclopedia, 1984, Buka 17, api 430) E tano anei ia pûpû i to ˈna ora no te tavini i te Atua, e i muri iho e faaino mǎrû noa ˈi i te reira?
“E mea ino roa te puhipuhiraa i te avaava, no te mafatu iho â râ e te mahaha, e riro te mau ravea parururaa a te taote ei mea faufaa ore no te taata e puhipuhi noa ra.” (Piha haamaramaramaraa no te Fare haapiiraa tuatoru no Kalifonia Apatoa, 18 no Febuare 1982) “Te puhipuhiraa paha i te avaava te tumu matamua o te fifi o te ea i roto i te ao nei te nehenehe e apehia.” (Taote H. Mahler, te tia rahi o te Faanahoraa o te ea o te ao nei, i roto i te World Health, Febuare/Mati 1980, api 3) E tano anei i te hoê taata ia pûpû ia ˈna iho no te Atua no te taviniraa moˈa, e e faaino mau oia i to ˈna oraora-maitai-raa i muri iho?
Te puhipuhiraa i te avaava, e ofatiraa ïa i te titauraa a te Atua ia here i to tatou taata-tupu
Iak. 2:8; MN: “E [here atu] oe i to taata-tupu mai to [here] ia oe iho na.”—Hiˈo Mataio 7:12.
“Ua faaite te hoê maimiraa aita i maoro aˈenei . . . e e pohe te mau vahine aita e puhipuhi nei, e ta ratou râ tane oia ïa, i nia i te faito au noa e maha matahiti na mua ˈˈe i te mau vahine aita ta ratou tane e puhipuhi nei.” (The New York Times, 22 no Novema 1978, api C5) “E nehenehe te puhipuhiraa i te avaava i te taime hapûraa e faaino roa i te tupu-maitai-raa o te aiû e tae atu i to ˈna poheraa na mua ˈˈe i te fanauraa aore ra i muri iti aˈe.” (Family Health, Me 1979, api 8) E haapapu maitai teie huru raveraa here ore i te mau melo utuafare e aita teie taata e ohipa ra ia au i te hoê Kerisetiano.—Hiˈo Timoteo 1, 5:8.
“Ua haapapu te tahi mau maimiraa e i te mea e e puhipuhi noa te hoê taata i ta ˈna avaava i te hoê area taime poto a tuamahia ˈi oia, e huti rahi atoa te taata puhipuhi ore e parahi ra i pihai iho ia ˈna i te monoxyde de carbone, te ta e te nicotine.” (Today’s Health, Eperera 1972, api 39) Aita anaˈe te hoê taata e faaite i te here i to ˈna taata-tupu, aita atoa oia e horoa nei i te haapapuraa o to ˈna here i te Atua.—Hiˈo Ioane 1, 4:20.
Mai te peu e mea ino te raveraa i te raau taero, no te aha te Atua i poiete ai i te mau raau tupu no reira mai te mau raau taero?
Te vai ra te faaohiparaa tano i te tahi mau mea e rave-hua-atoa-hia ra. E parau mau te reira no te mau melo taatiraa aore ra no te uaina. No ǒ mai te marijuana i te mau rauere e te mau tiare mǎrô o te chanvre o te horoa i te more faufaa no te hamaniraa i te taura e te ahu. E nehenehe atoa te mau rauere o te avaava, e ravehia e te feia puhipuhi, e faaohipahia no te mau raau tamâ e te mau raau haapohe manumanu. Ia hiˈohia te mau maitai o te fenua, e rave rahi atu â mea e tia ia tatou ia ite no nia i te huru faaohiparaa. E mea faufaa atoa te aihere ino no te tapea i te fenua eiaha ia pau e no te horoa i te para no te fenua faaapu-ore-hia.
Eaha ta oe e nehenehe e rave ia ore e manuïa ta oe mau tutavaraa no te faaore i te avaava aore ra i te raau taero ê atu?
Na mua roa, na roto i te haapiiraa i te Bibilia e na roto i te feruri-hohonu-raa, e tia ia oe ia haapaari i to oe hinaaro e faaoaoa i te Atua e e ora i roto i ta ˈna faanahoraa parau-tia apî o te mau mea. Ia haafatata ˈtu oe ia Iehova, e haafatata atoa o ˈna ia oe e e horoa o ˈna i te tauturu titauhia e oe.—Iak. 4:8.
E mea faufaa roa ia taa papu ia oe e e mea ino teie mau ohipa e e tia ia riri atu i te reira. (Sal. 97:10) E nehenehe e manuïa na roto i te hiˈo-faahou-raa i te mau tupuraa faahitihia i roto i teie tuhaa o te buka e te feruri-hohonu-raa, eiaha i nia i te navenaveraa poto e te oioi o teie mau peu, i nia râ i te mea e faaoaoa ra i te Atua e i nia i te faahopearaa hairiiri o teie mau peu iino.
Ia tupu noa mai te hoê hinaaro puai e puhipuhi aore ra e tamata i te hoê raau taero ê atu, a pure maite i te Atua no te tauturu ia oe. (Luka 11:9, 13; hiˈo Philipi 4:13.) A rave i te reira i tera iho â taime. E nehenehe atoa oe e rave i ta oe Bibilia e e taio oia ma te reo puai, aore ra e imi i te paraparau i te hoê Kerisetiano paari, ma te faataa ia ˈna eaha ta oe e faaruru ra e ma te ani i ta ˈna tauturu.