E paruparu roa te aau i te parau haamauiui
“Eaha tera huru taere! Maau iho â pai!”a Aita roa ˈtu teie mau parau i moehia i te hoê vahine no Tapone—ua taora-pinepine-hia mai hoi ia ˈna i to ˈna nainairaa ra. Na vai? Na te mau tamarii haere haapiiraa anei? Na to ˈna mau taeae e mau tuahine? Eita. Na to ˈna râ mau metua. Te haamanaˈo ra oia e: “Ua peapea roa ino vau no te mea ua mauiui roa vau i taua parau haamaau ra.”
Te haamanaˈo ra te hoê taata no te fenua Marite e, i to ˈna nainairaa ra, ua riaria noa oia e ua peapea roa atoa ia hoˈi mai to ˈna metua tane i te fare. “E tae roa mai i teie nei mahana, te faaroo noa râ vau i to ˈna pereoo ia tomo mai i roto i te aua,” o ta ˈna ïa e haamanaˈo ra, “e te riaria noa nei â vau ia haamanaˈo anaˈe au i te reira. E horo na to ˈu tuahine iti e tapuni. Ua hinaaro to ˈu papa e ia afaro maitai te mau mea atoa, e ua tamaˈi noa mai oia ia mâua no te mea aita ta mâua ohipa i rave-maitai-hia mai ta ˈna e hinaaro ra.”
Te na ô atoa ra te tuahine o teie nei taata e: “Aita vau e haamanaˈo ra i te tauahiraa mai to ˈu mama aore ra to ˈu papa ia mâua, i to raua aparaa mai ia mâua, aore ra i te parauraa mai e ‘Ua here au ia oe’ aore ra ‘Ua mauruuru roa vau ia oe.’ E no te hoê tamarii, ia ore roa ˈtu oia ia faaroo i te parau ra ‘Ua here au ia oe,’ hoê â ïa huru e te faarooraa i te parau ra ‘Aita vau i here ia oe’—i te mau mahana atoa o to ˈna oraraa.”
TE PARAU nei vetahi e e ere te hepohepo ta teie mau taata i faaruru i to ratou nainairaa ra, i te mea ino roa. Oia mau, mea pinepine te mau tamarii i te faaroo i te mau parau haamauiui e te aroha ore, e i te rave-ino-atoa-hia. Aita hoi teie mau ohipa e faahitihia ra na roto i te mau upoo parau faahitimahuta a te mau vea, e te mau porotarama tele e faaiteite nei i te mau ohipa haama. Eita te faainoraa e ite-mata-hia. Tera râ, mai te peu e e faaino tamau noa te mau metua i ta ratou mau tamarii i tera mahana e i tera mahana, e roohia teie mau tamarii i te mau faahopearaa iino roa—e i to ratou oraraa taatoa.
A hiˈo na i te tuatapaparaa i ravehia i te matahiti 1990 ra, no nia i te hoê maimiraa no te matahiti 1951 i hiˈopoa na i te mau peu a te mau metua i nia i te hoê pǔpǔ tamarii e pae matahiti to ratou i taua tau ra. Ua tutava te feia tuatapapa i te maimi i te rahiraa o teie mau tamarii, tei paari roa i teie nei, no te ite e eaha te mau faahopearaa i noaa mai i to ratou paariraa mai. Ua faaoti te maimiraa apî e, te mau tamarii i fifi-rahi-hia i roto i te oraraa, o tei ahoaho, e o tei peapea e to ratou hoa faaipoipo, e to ratou mau hoa, e i ta ratou atoa vahi raveraa ohipa, e ere ïa te mau tamarii anaˈe e metua veve aore ra e metua moni to ratou, aore ra e metua hepohepo roa to ratou. O te mau tamarii râ aita to ratou mau metua i tapiri mai ia ratou e i aupuru atoa mai ia ratou, e mea iti roa aore ra aita roa ˈtu ratou i faaite mai i te here.
E hiˈoraa haihai roa teie faaotiraa no te hoê parau mau i papaihia tau 2 000 matahiti i teie nei: “E te mau metua ra, eiaha e faariri atu i ta outou tamarii, o te taiâ hoi ratou.” (Kolosa 3:21) Oia mau, e faariri te faainoraa a te mau metua na roto i te parau aore ra ma te haamauiui i te aau, i te mau tamarii e e nehenehe mau â ratou e taiâ roa i muri iho.
Ia au i te buka ra Te paariraa mai ma te peapea (Beretane), aita i maoro aˈenei to te mau taote tiaturiraa e eita roa ˈtu te mau tamarii e hepohepo. Tera râ, na roto i te mairiraa o te tau e na roto i te mau ohipa i itehia mai, ua papuhia ˈtura e e hepohepo atoa te tamarii. I teie nei mahana, te haapapu nei te feia papai buka e, ua fariihia te hepohepo o te tamarii ei tupuraa mau e e ere roa ˈtu i te mea varavara. I rotopu i te mau tumu o teie hepohepo, te vai nei te tâuˈa-ore-raa e te faainoraa no ǒ mai i te mau metua ra. Te faataa ra te feia papai buka e: “I roto i te tahi mau tupuraa, ua ninii tamau noa te metua i te mau parau faahapa e te faahaehaa i nia i te tamarii. I te tahi atu mau tupuraa, aita roa ˈtu ïa e taairaa i rotopu i te tamarii e te metua: aita roa ˈtu te metua i faaite aˈe i to ˈna here i nia i ta ˈna tamarii. . . . E mea ino roa ïa te faahopearaa no te mau tamarii o teie mau huru metua, no te mea no te hoê tamarii—aore ra no te hoê taata paari, i roto i teie nei hiˈoraa—e au te here i te hihi mahana e te pape no te tiare.”
Na roto i te here o te metua, mai te peu e e faaite-tahaa-hia, e haapii mai ïa te mau tamarii i te hoê parau mau faufaa roa: E mea herehia ratou; e faufaa to ratou. E rave rahi o te hape nei i teie nei parau, i te manaˈoraa e e huru teoteo teie, oia hoi te hereraa ia ˈna iho hau atu i te tahi pae. Tera râ, i roto i teie nei tupuraa, e ere te reira te auraa. Te parau ra te hoê vahine papai i roto i ta ˈna buka no nia i teie tumu parau e: “Te manaˈo o ta outou tamarii ia ˈna iho, e ohipa te reira i nia i te huru hoa o ta ˈna e maiti, e nafea oia ia faahoa ˈtu ia vetahi ê, o vai te taata o ta ˈna e faaipoipo, e i nia i to ˈna manuïaraa i roto i te oraraa.” Te farii nei te Bibilia i te faufaaraa ia noaa te hoê manaˈo aifaito e te miimii ore no nia ia ˈna iho, no te mea te na ô ra te piti o te faaueraa rahi roa ˈˈe e: “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.”—Mataio 22:38, 39.
E mea fifi ia feruri e e opua te hoê metua i te vavahi i te hoê mea faufaa roa e te ohie roa atoa ia faaino, oia hoi te tiaraa faufaa o te tamarii. No te aha ïa te reira e tupu pinepine ai? E nafea ia araihia?
[Nota i raro i te api]
a Noroma baka! na roto i te reo Tapone.