VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/5 api 31
  • O vai te taata opua i te taamu arapoa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O vai te taata opua i te taamu arapoa?
  • A ara mai na! 1996
  • Papai tei tuea
  • Te Bibilia Farani—To ˈna aroraa ia ora mai oia
    A ara mai na! 1997
  • Ia faaturahia te mau tiaraa o te feia maˈi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • E mea maitai roa ia tae tamau noa mai tatou!
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1998
A ara mai na! 1996
g96 8/5 api 31

O vai te taata opua i te taamu arapoa?

NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I HELEMANI

NA TE ao nei, te tamau noa nei tau 600 mirioni taata i te reira. I Helemani, i roto i te faito au noa fatata e 20 taamu arapoa i te taata hoê. Ua aniani te taata e rave rahi e te tahi maa riri, a tamau ai ratou i te taamu arapoa, ‘Na vai i opua i teie manaˈo?’ Nohea mai te taamu arapoa?

Te parau nei te oire Belegika no Steenkerke e, na ˈna i “opua” i te taamu arapoa. I te matahiti 1692, ua faatupu te mau nuu faehau beretane i te hoê aroraa taue i nia i te mau nuu faehau farani e faaea ra i reira. Ia au i te vea helemani Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, “aita to te mau ofitie [farani] e taime no te faanehenehe ia ratou. Ma te ru, ua taamu ratou i to ratou mau tahei ati aˈe te arapoa aita te tapona i taamu-vî-hia e ua faaô i na hiti o te tahei i roto i te apoo pitopito o to ratou pereue. Voilà, te faraa mai o te taamu arapoa i roto i to ˈna huru matamua.”

Teie râ, e ere teie huru faanehenehe a te mau faehau i te mea maere. Te faaite nei te feia aravihi no nia i te aamu o te mau taamu arapoa e tau senekele na mua ˈtu, e taamu na te feia aro no te emepera tinito o Cheng (Shih Huang Ti) i te hoê ahu ati aˈe te arapoa, no te faaiteraa i to ratou tiaraa.

Peneiaˈe te mea tuiroo roa ˈˈe, o te mau tahei tahito ïa a te mau taata no Croatie tei aro na i te arii Louis XIV no Farani. I roto i te hoê poroteraa nuu i Paris, ua haafaahiahia te mau taata no Farani i te mau tahei a te mau taata no Croatie e ua piihia e ratou cravates, no roto mai te parau Cravate oia hoi te hoê Croate (taata no Croatie), e ua haamata ratou i te taamu i te mau tahei. “Mai reira mai,” ta te vea i faahitihia i nia nei e papai ra, “ua tamau noa te peu no te mau taamu arapoa i te parare, noa ˈtu e o te mau faehau i Steenkerke te feia matamua i faariro i te tahei ei taamu arapoa.”

I roto i te Orureraa hau farani (1789-99), ua haapapu te hoê taata i to ˈna tiaraa politita na roto i te peni o te “croate” aore ra tahei, ati aˈe to ˈna arapoa. I te senekele 19, ua haamata te totaiete taata mea au na ratou e faanehenehe no Europa i te “haafaahiahia” i teie huru faahiˈoraa. I reira, aita faahou te tahei i faaohipa-noa-hia ei tapao no te nuu e te tiaraa politita, ua ô roa ˈtu râ i roto i te faahuraa a te rahiraa o te mau tane. I teie mahana, aita noa te taamu arapoa i fariihia i roto i te rahiraa o te mau totaiete na te ao nei; e mea titau-atoa-hia i roto vetahi mau tupuraa.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 31]

Historic Costume in Pictures/Dover Publications, Inc., New York

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono