Mai te peu e e hamani-ino-hia ta outou tamarii i te pae taatiraa
NO TE tapea i te hamani-ino-raa, e tia ia outou ia taa e e hamani-ino-raa tera ia ite anaˈe outou. I roto i te mau buka e rave rahi no nia i teie tumu parau, ua tapao mai te feia aravihi i te mau tatini rahiraa tapao faaara i te hamani-ino-raa i te pae taatiraa ta te mau metua e nehenehe e hiˈo. Teie vetahi: te haapahiraa e mea mauiui ia omaha aore ra ia titiô anaˈe oia, te mau tutuˈa i nia i te melo taatiraa, te ǎhu aore ra te pepe i te vahi o te melo taatiraa, te haamata-taue-raa i te omaha i te roi, te oreraa e poia aore ra vetahi atu mau fifi o te tamaaraa, te mau peu rii i te pae taatiraa e mea apî roâ oia, te hoê mǎtaˈu taue o te mau vahi mai te fare haapiiraa aore ra vetahi mau vahi i roto i te fare, te mau taime mehameha, te mǎtaˈu rahi roa ia tatara i to ˈna ahu, te mǎtaˈu ia faaea o ˈna anaˈe iho e te hoê taata matau, e te tarairaa ia ˈna iho.
Teie râ, a ara eiaha ia faaoti oioi noa. Ia tupu anaˈe e rave rahi o taua mau tapao ra, e ere noa ïa te auraa e ua hamani-ino-hia te hoê tamarii i te pae taatiraa. E nehenehe teie mau tapao tataitahi e faaite i te tahi atu fifi. Mai te peu râ e e ite outou i te tahi mau tapao huru ê i nia i te hoê tamarii, a omua mǎrû noa i te hoê aparauraa no nia i teie tumu parau, na roto paha i te na ôraa ˈtu e: “Mai te peu e e tapeapea noa ˈtu te hoê taata ia oe e e huru-ê-hia oe, te hinaaro nei au e ia ite oe e e nehenehe noa ta oe e faaite mai ia ˈu, e e rave au i te mau mea atoa e tia ia ˈu no te paruru ia oe. Ua tupu ê na anei teie huru ohipa i nia ia oe?”—Maseli 20:5.
Mai te peu e e faaite mai ta outou tamarii e ua hamani-ino-hia o ˈna i te pae taatiraa, eita e ore e e mauiui roa outou. Teie râ, a haamanaˈo: E hauti to outou huru i te hoê tuhaa faufaa roa i roto i te oraraa mai ta outou tamarii. Ua amo ta outou tamarii i te hoê hopoia teimaha roa e te titau nei oia ia outou, e to outou puai taata paari atoa, no te iriti i teie hopoia i nia i to ˈna tapono. A haapopou i te tamarii no to ˈna faaitoitoraa i te faaite mai i te ohipa i tupu. A tamǎrû tamau i te tamarii e e imi outou i te mau ravea maitatai roa atoa no te paruru ia ˈna; na te taata hamani ino te hape, e ere na te tamarii; e ere te tamarii i te “mea ino”; e te here ra outou i teie tamarii.
Te faaitoito nei vetahi feia aravihi i te pae ture e ia faaite atu i te hamani-ino-raa i te feia mana ma te ore e tiai. I roto i te tahi mau fenua, e titau paha te faanahoraa a te ture i te reira. Teie râ, i roto i te tahi atu mau vahi, e ere i te mea papu e e horoa mai te ture i te tiaturiraa e e manuïa te haavaraa.
Eaha ïa mai te peu e te taata hamani ino, o ta ˈna iho ïa tane herehia? Mea peapea roa ia parau, e rave rahi mau vahine o te ore e rave nei i te ohipa papu. Oia mau, e ere i te mea ohie ia faaruru atu i te ohipa hairiiri o te hoê hoa faaipoipo o tei hamani ino i te hoê tamarii i te pae taatiraa. Mea puai te mau taairaa no te here, e tae noa ˈtu te titauraa i te paeau moni. E taa atoa paha i te vahine ta ˈna tamarii tei faainohia, e ia rave oia i te tahi ohipa, e nehenehe ta ˈna tane e erehia i to ˈna utuafare, ta ˈna ohipa, to ˈna roo.a Te parau mau râ, te ooti ra oia i te mea o ta ˈna i ueue. (Galatia 6:7) Area te mau tamarii hapa ore ra, e mea hau atu i te ino no ratou mai te peu e eita ratou e tiaturihia e e paruruhia. Te haamǎtaˈuhia ra to ratou oraraa atoa no a muri aˈe. Aita e vai ra ia ratou te mau ravea e vai ra i te taata paari. E nehenehe te pepe e ore e ora e e faaino roa ia ratou no to ratou oraraa taatoa. O ratou te titau ra e o te tia ia aupuruhia.—A faaau e te Genese 33:13, 14.
E tia ïa i te mau metua ia rave i te mau titauraa e au no te parururaa i ta ratou mau tamarii! E rave rahi mau metua haapao maitai o te maiti nei e ani i te tauturu a te feia aravihi i tera paeau no te hoê tamarii i hamani-ino-hia. Mai ta outou e haere atu e hiˈo i te hoê taote, a haapapu e e faatura mai te feia toroa i roto i teie tuhaa i ta outou mau tiaturiraa faaroo.b A tauturu i ta outou tamarii ia patu faahou i to ˈna tiaraa faatura ia ˈna iho tei vavahi-roa-hia na roto i te horoa-papu-raa ˈtu i te here metua.
a I te parau mau, ua roo-ê-na-hia te taata hamani ino i te fifi e te titau rahi nei oia i te tauturu. Noa ˈtu e e parau mai te taata hamani ino e te tatarahapa ra oia, e tia i to ˈna hoa ia feruri e: No te aha aita te taata hamani ino i faˈi i ta ˈna ohipa i rave hou te tamarii ta ˈna i hamani ino e faaite ai?
b Ei hiˈoraa, ia farerei te mau Ite no Iehova i te mau tupuraa e ô mai ai te parau no te pâmuraa toto, e haapapu ratou e te faatura ra te taote i to ratou mau tiaturiraa faaroo.