Te mau pupuhi—Aita faahou
MAI te omuaraa mai â o te aamu o te taata nei, ua faaohipa te taata i te hamani-ino-raa i roto i to ˈna mau taairaa e to ˈna taata-tupu. Ua tupu mai te ohipa taparahi taata i roto i te opu fetii matamua i to Kaina taparahiraa i to ˈna taeae o Abela. Mai taua tau mai â, aita te mau taparahiraa taata i faaea i roto i te mau fetii, te mau opu e te mau nunaa. A rahi noa ˈi te puai o te mau mauhaa, ua rahi noa atoa te numera o te feia pohepohe. Ua monohia ˈtura te mau ofai e te mau raau e te mau omore e te mau teˈa, e i muri iho, te mau pupuhi e te mau paura. I mutaa ihora, e taiohia na tau hanere feia pohe, i muri iho tau tausani, i teie nei râ, te taiohia nei te mau mirioni taata pohe. Eiaha noa i te tau tamaˈi, i te tau hau atoa râ. Eiaha noa na roto i te hape a te mau faehau, na roto atoa râ i ta te mau tivila. Eiaha noa te feia paari, te mau tamarii atoa râ. E hope anei teie maraaraa o te haavîraa uˈana i te hoê mahana? Mai te peu e e tiaturi tatou i te taata, mea ino roa ïa. — Timoteo 2, 3:1-5, 13.
Ua faaite atea mai o Iesu Mesia e e tupu te hoê tau i reira te mau nunaa e tia mai ai no te aro te tahi e te tahi i roto i te mau tamaˈi riaria mau o te haapohe i te mau mirioni mau taata. E rave atoa te mau maˈi pee e te mau aueueraa fenua i ta ratou tuhaa taata i roto i te mau vahi e rave rau. E haaviivii te taata i te fenua nei e tae roa ˈtu i te taime e haamǎtaˈuhia ˈi to ˈna oraora-maitai-raa — o te tiaororaa hoi ta te mau aivanaa e rave rahi e pii ra i teie nei mahana. Teie râ, te turai nei te nounou moni i te taata ia haere atu â i mua i roto i teie faainoraa. E hope noa te reira i te taime te Atua ra o Iehova e ohipa mai ai ‘no te haamou i te feia e vavahi ra i te fenua nei’. — Apokalupo 11:18.
E rave rahi mau taata o te ore e tâuˈa nei i teie mau faaararaa, tera râ, te faatupu nei ratou i te tahi atu tuhaa o te tapao o te haapapu i te mau mahana hopea: “Ia ite ra outou i teie e ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito, i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro, e te parauraa mai e, Teihea te haerea mai no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.” — Petero 2, 3:3, 4.
Teie râ, te fa maira te hoê hihi mahana na roto mai i teie ata rumaruma e tau noa ra i nia i te huitaata nei. Ua faaite mai o Iesu e, i roto i te tau e vai mai ai o ˈna, “e ati rahi to te mau fenua i te ao nei, e te ahoaho; e te miti e te are i te harururaa; e te tarapaperaa o te aau taata i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei”. Tera râ, ua faaite atoa mai oia i te hoê vahi maitai: “E nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora.” — Luka 21:25-28.
Te ahoaho nei te mau nunaa, te arepurepu nei te mau huiraatira area te taata tataitahi ra, te mǎtaˈu nei ïa i te mau mea e tupu nei i nia i te fenua nei; teie râ, e taime faaora teie no te feia e tiai nei i te taeraa mai te Basileia o te Atua e te Faatereraa tausani matahiti a Iesu Mesia. Tera te taime e faatupu ai te Atua ra o Iehova i ta ˈna parau tǎpǔ oia hoi te faatupuraa “i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra”. — Petero 2, 3:13.
E moe ê roa te mau mauhaa tamaˈi. Eita hoi e titau-faahou-hia no te tamaˈi. “Ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua! ua ofati oia i te fana, e ua tapǔpǔ i te mahae, e ua tahuhia te mau pereoo tamaˈi ra i te auahi.” — Salamo 46:9.
Eita teie mau mauhaa e titau-faahou-hia no te paruru ia tatou. “E parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou: o te vaha hoi o Iehova sabatoa ra, tei parau mai.” — Mika 4:4.
Aita e taata ino faahou, e feia parau-tia anaˈe râ: “Na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira; e tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.” (Maseli 2:21, 22). I reira, “te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra”. — Salamo 37:11.
Te faaino nei te haavîraa uˈana i te fenua nei i mua i te aro o te Atua. I te tau o Noa, “ua ino roa ra te fenua i mua i te aro o te Atua, ua î te fenua i te parau-tia ore”. (Genese 6:11-13.) No reira o Iehova i faaore ai i te ao o taua tau ra na roto i te diluvi rahi. Ua faaau o Iesu i te hopea o te ao iino no te tau o to ˈna vairaa mai i tei tupu na i te tau o Noa, i te na ôraa e: “Mai tei te anotau i mua iho i te diluvi ra, te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa aˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou; oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei.” — Mataio 24:38, 39.
E faatura te feia atoa e ora ˈtu i reira i te faaueraa tumu i faahitihia i roto i te Mareko 12:31 e na ô ra e: “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.” E faatupu ratou i te mau parau a Isaia 11:9: “E ore ratou e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, te na reira maira Iehova; e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” E tupu atoa te mau ohipa hanahana mau e faataahia ra i roto i te Apokalupo 21:1, 4 i roto i teie faanahoraa apî parau-tia: “E ite atura vau i te raˈi apî e te fenua apî; ua mou hoi tei mutaa iho raˈi, e tei mutaa ihora fenua; e aore aˈera e miti. E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” Ma te papu maitai, aita e taata faahou e ta ˈna pueraa haana tamaˈi.
Aita hoê o teie mau tauiraa rahi, o te hopoi mai hoi i te mau haamaitairaa i te huitaata nei, e tupu na roto i te mau orureraa hau o te faaore i te pae patoi na roto i te ofai pupuhi. Teie râ, na te Atua ra o Iehova e hopoi mai i te reira na roto i te arai o to ˈna Basileia o Iesu Mesia te Arii. I reira teie mau parau a Isaia 9:6, 7 e tupu ai: “Ua fanau mai hoi te hoê tǎmǎ na tatou, ua horoahia mai te hoê tamaiti na tatou; ei nia i to ˈna ra tapono te hau vai ai: e mairihia to ˈna iˈoa, ia Hau ê, e Aˈo, te Atua puai, te Metua no te ui a muri atu, te Arii no te hau. E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea; e mana hoi oia i nia i te terono o Davida, e i nia i to ˈna ra basileia ei haamau e ei faaitoito i te reira, ma te parau au e te parau-tia i teie nei e a muri noa ˈtu: na te itoito e Iehova sabatoa teie e rave.”