4:17

După cum este scris: Adică după cum este scris în Ge 17:5, unde Iehova i-a spus lui Avram: „Te voi face tatăl multor națiuni”. În baza acestei promisiuni, Iehova i-a schimbat numele lui Avram în „Avraam”, care înseamnă „Tatăl unei mulțimi”, „Tatăl multora”. Promisiunea s-a împlinit astfel: Ismael, fiul lui Avraam, a devenit tatăl a „12 căpetenii potrivit familiilor lor”. (Ge 25:13-16; 17:20; 21:13, 18) Din cei șase fii pe care Avraam i-a avut cu Chetura au ieșit și alte națiuni al căror strămoș este Avraam. (Ge 25:1-4; 1Cr 1:28-33; Ro 4:16-18) Iar din Isaac au ieșit israeliții și edomiții. (Ge 25:21-26) În plus, în sens spiritual, Avraam a devenit tată pentru oamenii din multe națiuni care „au credința lui Avraam”, inclusiv pentru creștinii din congregația din Roma. (Ro 4:16)

care . . . vorbește despre lucruri care nu sunt ca și cum ar fi: Această expresie arată că scopurile lui Dumnezeu se împlinesc în mod absolut sigur. (Is 55:10, 11) Pavel se referă aici la promisiunea pe care Dumnezeu i-a făcut-o lui Avram pe când el și Sarai nu aveau copii, și anume că avea să devină „tatăl multor națiuni”. (Ge 17:4-6) Era ca și cum fiii lui Avraam și descendenții lor ar fi existat cu mult înainte să se nască. Această expresie grecească de la finalul versetului 17 ar putea fi redată și prin „care . . . aduce în existență ceea ce nu există”. O astfel de redare subliniază puterea creatoare a lui Dumnezeu. Fără îndoială, el a folosit această putere pentru a face ca Avraam să devină „tată al multor națiuni”.