„Păstrați unitatea spiritului”
APOSTOLUL Pavel i-a îndemnat pe creștinii din Efes să continue ‘să se suporte unii pe alții cu iubire și să se străduiască să păstreze unitatea spiritului în legătura păcii’. (Ef. 4:2, 3)
„Unitatea” de care ne bucurăm este a „spiritului”. Cu alte cuvinte, ea se datorează forței active a lui Dumnezeu. Cu toate acestea, așa cum spune Pavel, unitatea noastră trebuie păstrată. Însă cine trebuie să o păstreze? Fiecare creștin are responsabilitatea de a face eforturi pentru ‘a păstra unitatea spiritului’.
Pentru a înțelege mai bine această idee, să ne gândim la o ilustrare: Cineva îți face cadou o mașină nouă. Cui îi revine răspunderea de-a o păstra în stare bună? Răspunsul este evident. Dacă mașina se strică fiindcă nu ai avut grijă de ea, nu poți da vina pe cel care ți-a făcut-o cadou.
În mod asemănător, deși unitatea creștină este un dar de la Dumnezeu, fiecare dintre noi are responsabilitatea de-a o păstra. Dacă avem o neînțelegere cu un frate sau cu o soră, trebuie să ne întrebăm: „Fac tot ce pot pentru a rezolva problema și pentru a păstra astfel unitatea spiritului?”.
STRĂDUIȚI-VĂ SĂ PĂSTRAȚI UNITATEA
Așa cum a remarcat apostolul Pavel, uneori trebuie să facem mari eforturi pentru a păstra unitatea spiritului. Acest lucru este valabil în special când avem o problemă cu un frate care ne-a rănit. Însă, pentru a păstra unitatea, este de fiecare dată necesar să abordăm persoana care ne-a rănit? Nu neapărat. Ne-am putea întreba: „Dacă voi insista asupra acestei neînțelegeri, voi promova unitatea sau voi crea mai multe tensiuni?”. Uneori, soluția cea mai înțeleaptă este pur și simplu să trecem cu vederea neînțelegerea sau să iertăm. (Prov. 19:11; Mar. 11:25)
Întreabă-te: „Dacă voi insista asupra acestei neînțelegeri, voi promova unitatea sau voi crea mai multe tensiuni?”.
Așa cum ne-a îndemnat apostolul Pavel, trebuie să continuăm ‘să ne suportăm unii pe alții cu iubire’. (Ef. 4:2) Potrivit unei lucrări de referință, această expresie poate fi redată și „să-i acceptăm pe ceilalți așa cum sunt”. Cu alte cuvinte, acceptăm că frații noștri sunt păcătoși, așa cum suntem și noi. Bineînțeles, cu toții încercăm ‘să îmbrăcăm noua personalitate’. (Ef. 4:23, 24) Dar nimeni nu poate face acest lucru în mod perfect. (Rom. 3:23) Dacă acceptăm acest adevăr, ne va fi mai ușor să ne suportăm unii pe alții, să fim iertători și, astfel, ‘să păstrăm unitatea spiritului’.
Dacă alegem să rezolvăm neînțelegerile, chiar și numai în inima noastră, vom continua să ne bucurăm de „legătura păcii”. Cuvântul grecesc din Efeseni 4:3, redat prin „legătură”, este tradus în Coloseni 2:19 prin „ligamente”. Ligamentele sunt țesuturi rezistente care leagă oasele unele de altele. În mod asemănător, pacea – precum și iubirea pentru frații noștri – ne ajută să rămânem aproape de ei în pofida diferențelor dintre noi.
Când un frate de credință te jignește, te supără sau te irită, încearcă să-l privești cu compasiune, nu în mod critic. (Col. 3:12) Având în vedere că toți suntem imperfecți, probabil că și tu ai supărat pe cineva la un moment dat. Dacă nu uiți acest lucru, îți va fi mai ușor să faci tot ce poți pentru ‘a păstra unitatea spiritului’.