Să umblăm prin credință!

1. De ce a fost Pavel mulțumit gândindu-se la modul în care își trăise viața?

LA UN moment dat, apostolul Pavel a înțeles că în scurt timp urma să fie omorât, dar avea toate motivele să fie mulțumit de modul în care își trăise viața. Privind în urmă, el a putut spune: „Am alergat cursa până la capăt, am respectat credința”. (2 Tim. 4:6-8) Pe parcursul vieții sale de creștin, Pavel luase decizii înțelepte și avea convingerea că Iehova era mulțumit de el. Și noi vrem să luăm decizii bune și să ne bucurăm de aprobarea lui Iehova. Ce anume ne poate ajuta?

2. Ce înseamnă a umbla prin credință?

² Pavel a spus cu privire la sine și la alți creștini fideli: „Noi umblăm prin credință, nu prin vedere”. (2 Cor. 5:7) Ce a vrut Pavel să spună? În Biblie, verbul „a umbla” se referă uneori la modul în care o persoană alege să-și trăiască viața. Când cineva umblă doar prin vedere, ia decizii care au la bază numai ceea ce vede, aude și simte. Pe de altă parte, când cineva umblă prin credință, ia decizii care au la bază încrederea în Iehova. Acțiunile sale reflectă convingerea că Dumnezeu îl va răsplăti și că va avea foloase dacă respectă sfaturile din Cuvântul Său. (Ps. 119:66; Evr. 11:6)

3. Ce foloase avem dacă umblăm prin credință? (2 Corinteni 4:18)

³ Desigur, cu toții luăm unele decizii pe baza a ceea ce percepem cu ajutorul simțurilor. Însă, dacă luăm decizii importante doar pe baza a ceea ce vedem sau auzim, foarte probabil că vom avea probleme. De ce? Deoarece simțurile ne pot înșela uneori. Și, chiar dacă nu ne-ar înșela, dacă umblăm doar prin vedere, am putea ajunge să ignorăm voința lui Dumnezeu sau sfaturile pe care ni le dă. (Ecl. 11:9; Mat. 24:37-39) Însă, când umblăm prin credință, este mult mai probabil să luăm decizii care ‘îi sunt plăcute Domnului’. (Ef. 5:10) Respectarea îndrumărilor divine ne va aduce pace lăuntrică și ne va face cu adevărat fericiți. (Ps. 16:8, 9; Is. 48:17, 18) În plus, dacă vom continua să umblăm prin credință, ne vom bucura de un viitor veșnic. (Citește 2 Corinteni 4:18.)

4. Cum ne putem da seama dacă umblăm prin credință sau prin vedere?

⁴ Cum ne putem da seama dacă umblăm prin credință sau prin vedere? Ne-am putea întreba: „Pe ce anume ne bazăm când luăm decizii? Ne bazăm doar pe ceea ce vedem sau ne încredem în Iehova și ne lăsăm îndrumați de sfaturile sale?”. În continuare, vom vedea cum putem umbla prin credință în trei situații: 1) când ne alegem locul de muncă, 2) când ne alegem partenerul de căsătorie și 3) când primim îndrumări teocratice. De fiecare dată, vom analiza factorii pe care trebuie să-i luăm în considerare pentru a lua decizii bune.

CÂND NE ALEGEM LOCUL DE MUNCĂ

5. Ce trebuie să luăm în considerare când ne alegem locul de muncă?

⁵ Cu toții vrem să ne îngrijim de necesitățile noastre și ale familiei noastre. (Ecl. 7:12; 1 Tim. 5:8) Unele locuri de muncă sunt bine plătite. Ele ne permit să ne acoperim cheltuielile zilnice și să punem și ceva deoparte. Alte locuri de muncă oferă un salariu mai mic și nu ne permit să-i asigurăm familiei decât lucrurile de bază. Când decidem dacă să acceptăm sau nu un loc de muncă, este normal să ne întrebăm ce salariu vom primi. Totuși, dacă acesta ar fi singurul factor pe care îl luăm în considerare, ar însemna, probabil, că umblăm prin vedere.

6. Cum putem arăta că umblăm prin credință când ne alegem un loc de muncă? (Evrei 13:5)

⁶ Dacă umblăm prin credință, vom ține cont și de modul în care locul de muncă ne poate afecta prietenia cu Iehova. Ne-am putea întreba: „Va trebui să mă implic în practici pe care Iehova le urăște?”. (Prov. 6:16-19) „Îmi va afecta acel loc de muncă închinarea și mă va ține departe de familie perioade lungi de timp?” (Filip. 1:10) Dacă răspunsul la aceste întrebări este afirmativ, ar fi înțelept să nu-l acceptăm, chiar dacă este greu să găsim altul. Întrucât umblăm prin credință, vom lua decizii care reflectă convingerea că Iehova se va îngriji într-un fel sau altul de necesitățile noastre. (Mat. 6:33; citește Evrei 13:5)

7, 8. Cum a umblat un frate din America de Sud prin credință? (Vezi și imaginea.)

⁷ Javiera, un frate din America de Sud, a înțeles cât este de important să umble prin credință. El spune: „Am aplicat pentru un job care mi-ar fi adus un salariu dublu și multe satisfacții”. Totuși, Javier își dorea din inimă și să înceapă pionieratul. El adaugă: „Am fost acceptat la un interviu cu managerul național. Înainte de interviu, m-am rugat pentru ajutor, fiind convins că Iehova știe ce este cel mai bine pentru mine. Voiam să progresez pe plan profesional, dar nu voiam acel job dacă m-ar fi împiedicat să-mi ating obiectivele spirituale”.

⁸ Javier continuă: „În timpul interviului, directorul mi-a spus că aveam să lucrez peste program cu regularitate. I-am explicat în mod politicos că nu puteam accepta deoarece activitățile spirituale ar fi avut de suferit”. Da, Javier a refuzat oferta. După două săptămâni a început pionieratul, iar mai târziu în acel an a găsit un loc de muncă cu jumătate de normă. El spune: „Iehova mi-a auzit rugăciunile și mi-a oferit un loc de muncă ce nu-mi afectează activitatea de pionier. Sunt foarte fericit că munca mea îmi permite să am mai mult timp pentru a le sluji lui Iehova și fraților”.

9. Ce înveți din experiența lui Trésor?

⁹ Ce putem face însă dacă locul de muncă pe care îl avem în prezent nu ne permite să umblăm prin credință? Să analizăm experiența lui Trésor, din Congo. El relatează: „Noul meu loc de muncă reprezenta o ocazie cu care te întâlnești o dată în viață. Câștigam de trei ori mai mult decât înainte și eram foarte respectat”. Totuși, Trésor lipsea frecvent de la întruniri deoarece trebuia să lucreze peste program. De asemenea, se făceau presiuni asupra lui să acopere unele acțiuni necinstite. Trésor voia să renunțe, dar se temea că nu-și va găsi alt loc de muncă. Ce l-a ajutat? El spune: „Analizând Habacuc 3:17-19, am înțeles că Iehova avea să îmi poarte cumva de grijă, chiar dacă îmi pierdeam sursa de venit, așa că am demisionat”. Trésor concluzionează: „Mulți angajatori sunt de părere că, pentru un job bine plătit, o persoană trebuie să sacrifice totul, inclusiv viața de familie și activitățile spirituale. Sunt fericit că mi-am ocrotit relația cu Iehova și cu familia mea. După un an, Iehova m-a ajutat să-mi găsesc un loc de muncă stabil, care îmi permite să duc o viață modestă și să am mai mult timp pentru activitățile creștine. Când îl punem pe Iehova pe primul loc, s-ar putea să suferim pe plan financiar pentru un timp, dar Iehova ne va purta de grijă”. Dacă vom avea încredere în îndrumarea lui Iehova și în promisiunile sale, vom continua să umblăm prin credință, iar el ne va binecuvânta.

CÂND NE ALEGEM PARTENERUL DE CĂSĂTORIE

10. Ce ar putea arăta că umblăm prin vedere când ne alegem partenerul de căsătorie?

¹⁰ Căsătoria este un dar de la Iehova, deci este normal să dorești să te căsătorești. Când observă un frate în vederea căsătoriei, o soră s-ar putea gândi la factori precum personalitatea, înfățișarea, reputația, starea materială sau responsabilitățile familiale ale acestuia, precum și la modul în care o face să se simtă.b Aceste aspecte sunt importante. Totuși, dacă ar ține cont doar de ele, ar putea însemna că umblă prin vedere.

11. Cum putem umbla prin credință când ne alegem partenerul de căsătorie? (1 Corinteni 7:39)

¹¹ Să ne imaginăm cât de mândru este Iehova de surorile și frații noștri care urmează îndrumările sale atunci când își aleg partenerul de căsătorie! De exemplu, ei iau în serios avertismentul de a aștepta să treacă de „floarea tinereții” înainte de a începe o perioadă de curtare. (1 Cor. 7:36) Ce așteaptă ei de la un partener de căsătorie? Să aibă calitățile pe care Iehova le pretinde de la un soț sau o soție. (Prov. 31:10-13, 26-28; Ef. 5:33; 1 Tim. 5:8) Dacă cineva care nu este Martor le arată interes romantic, ei urmează sfatul de a se căsători „numai în Domnul”, din 1 Corinteni 7:39. (Citește.) Ei umblă prin credință, având încredere că Iehova se poate îngriji de necesitățile lor afective mai bine decât oricine altcineva. (Ps. 55:22)

12. Ce înveți din exemplul Rosei?

¹² Să analizăm experiența Rosei, o pionieră din Columbia. La locul de muncă interacționa frecvent cu un bărbat care nu era Martor și care a început să-i acorde atenție. Rosa s-a simțit atrasă de el. Ea spune: „Părea un om foarte bun. Făcea voluntariat în comunitatea lui și nu avea vicii. Îmi plăcea cum mă trata. Avea toate calitățile pe care mi le-aș fi dorit de la un soț, doar că nu era Martor”. Ea continuă: „Îmi era greu să-l refuz, deoarece simțeam că am nevoie de sprijin pe plan emoțional. Pe atunci, mă simțeam singură și voiam să mă căsătoresc, dar nu găsisem pe nimeni în poporul lui Iehova”. Totuși, Rosa nu s-a concentrat doar la ceea ce putea vedea. Ea a meditat la modul în care această decizie i-ar fi afectat prietenia cu Iehova. Astfel, a întrerupt orice legătură cu acel bărbat și s-a implicat din plin în activități spirituale. La scurt timp după aceea, ea a fost invitată la Școala pentru Evanghelizatori ai Regatului, iar acum slujește ca pionieră specială. Rosa spune: „Iehova mi-a umplut inima de bucurie”. Deși poate că nu este întotdeauna ușor să umblăm prin credință când sunt implicate sentimente, sacrificiile pe care le facem sunt întotdeauna răsplătite.

CÂND PRIMIM ÎNDRUMĂRI TEOCRATICE

13. Ce ne-ar putea determina să umblăm prin vedere când primim îndrumări teocratice?

¹³ Deseori primim îndrumări teocratice care ne ajută să-i aducem închinare lui Iehova. Acestea pot veni de la bătrânii locali, de la supraveghetorul de circumscripție, de la filială sau de la Corpul de Guvernare. Însă poate că uneori nu înțelegem motivul care stă la baza unei îndrumări. Ne-am putea gândi doar la efectele negative pe care aceasta le-ar avea asupra noastră. Și chiar am putea începe să ne concentrăm la imperfecțiunile fraților care dau îndrumarea. Astfel, am arăta că umblăm prin vedere.

14. Ce ne va ajuta să umblăm prin credință când primim îndrumări teocratice? (Evrei 13:17)

¹⁴ Când umblăm prin credință, avem încredere că Iehova are totul sub control și cunoaște bine situația noastră. Astfel, suntem gata să ascultăm și avem o atitudine pozitivă. (Citește Evrei 13:17.) Noi suntem conștienți că ascultarea noastră contribuie la unitatea congregației. (Ef. 4:2, 3) Și suntem convinși că Iehova ne va binecuvânta ascultarea, chiar dacă frații aflați în fruntea noastră sunt imperfecți. (1 Sam. 15:22) La timpul potrivit, el va corecta tot ce trebuie realmente corectat. (Mica 7:7)

15, 16. Ce l-a ajutat pe un frate să umble prin credință, cu toate că a avut unele îndoieli cu privire la o îndrumare primită? (Vezi și imaginea.)

¹⁵ Să analizăm o experiență din Peru care evidențiază unul dintre foloasele pe care le avem atunci când umblăm prin credință. Deși limba oficială a țării este spaniola, mulți localnici vorbesc limbi indigene, printre care quechua. Ani la rând, frații vorbitori de quechua i-au căutat în teritoriu pe cei ce vorbesc această limbă. Însă, la un moment dat, pentru a ne conforma cerințelor impuse de autoritățile guvernamentale, s-a implementat o nouă metodă de a ajunge la oameni. (Rom. 13:1) Atunci, unii frați s-au întrebat dacă nu cumva schimbarea avea să încetinească progresul lucrării. Dar, întrucât au aplicat noua metodă, Iehova le-a binecuvântat eforturile de a găsi cât mai mulți vorbitori de quechua.

¹⁶ Printre cei care au avut îndoieli cu privire la noua metodă se numără și Kevin, un bătrân dintr-o congregație de quechua. El spune: „Mă gândeam: «Cum vom găsi acum persoanele vorbitoare de quechua?»”. Kevin continuă: „Mi-am amintit de versetul din Proverbele 3:5 și m-am gândit la Moise. El urma să-i scoată pe israeliți din Egipt și să-i ducă într-un loc din care părea că nu mai au nicio scăpare, fiind o pradă ușoară pentru egipteni. Cu toate acestea, el a ascultat, iar Iehova l-a binecuvântat pentru ascultarea sa într-un mod impresionant”. (Ex. 14:1, 2, 9-11, 21, 22) Kevin a fost dispus să se adapteze. Care a fost rezultatul? El spune: „Am fost uimit de modul în care ne-a binecuvântat Iehova. Înainte obișnuiam să parcurgem distanțe mari în teritoriu și uneori nu găseam decât una sau două persoane vorbitoare de quechua. Acum ne concentrăm la teritoriile în care locuiesc mai multe persoane care vorbesc quechua. Prin urmare, ne bucurăm de mai multe conversații, vizite ulterioare și studii biblice. Iar asistența la întruniri a crescut”. Într-adevăr, Iehova ne răsplătește mereu când umblăm prin credință.

17. Ce ai învățat din acest articol?

¹⁷ În acest articol, am învățat cum putem continua să umblăm prin credință în trei domenii importante. Însă trebuie să umblăm prin credință în toate domeniile vieții, inclusiv când alegem cum să ne destindem și când luăm decizii legate de instruire sau de creșterea copiilor. Indiferent ce decizii avem de luat, trebuie să ne lăsăm călăuziți nu numai de ceea ce vedem, ci mai ales de relația noastră cu Iehova, de sfaturile sale și de promisiunea sa că ne va purta de grijă. Astfel, „vom umbla în numele lui Iehova, Dumnezeul nostru, pentru totdeauna, da, veșnic”. (Mica 4:5)