Întrebări de la cititori

La ce s-a referit Pavel când a spus: „Prin lege am murit față de lege”? (Gal. 2:19)

Pavel a scris: „Prin lege am murit față de lege, ca să fiu viu față de Dumnezeu”. (Gal. 2:19)

Unii creștini din provincia romană Galatia erau influențați de învățători falși care promovau ideea că salvarea era posibilă doar prin respectarea prevederilor Legii mozaice, îndeosebi cea referitoare la circumcizie. Însă Pavel știa că Dumnezeu nu le mai cerea închinătorilor lui să se circumcidă. El a combătut cu argumente solide aceste învățături false și le-a întărit fraților credința în jertfa de răscumpărare a lui Isus Cristos. (Gal. 2:4; 5:2) În acest context a făcut Pavel afirmația din Galateni 2:19, subliniind că respectarea Legii nu mai era necesară.

Biblia afirmă în mod clar că o persoană care a încetat din viață nu este conștientă și nici influențată de ceea ce se întâmplă în jur. (Ecl. 9:5) Spunând „am murit față de lege”, Pavel a vrut să sublinieze că Legea mozaică nu mai avea nicio influență, sau putere, asupra lui. El era convins că, datorită credinței sale în jertfa de răscumpărare a lui Isus, devenise „viu față de Dumnezeu”.

Această schimbare a avut loc „prin lege”. În ce fel? Pavel afirmase mai înainte că „omul nu este declarat drept prin lucrările legii, ci numai prin credința în Isus Cristos”. (Gal. 2:16) Fără îndoială, Legea avusese un rol important. Pavel le-a explicat galatenilor că legea „a fost adăugată ca să scoată în evidență fărădelegile, până când avea să vină descendența căreia i se făcuse promisiunea”. (Gal. 3:19) Legea arăta în mod clar că oamenii imperfecți, supuși păcatului, nu puteau respecta Legea în mod perfect și că ei aveau nevoie de o jertfă perfectă care să fie oferită o dată pentru totdeauna. Prin urmare, Legea îi conducea pe oameni la ‘descendență’, adică la Cristos. Dumnezeu putea declara dreaptă o persoană pe baza credinței acesteia în Isus Cristos. (Gal. 3:24) Pavel a fost declarat drept deoarece prin Lege îl acceptase pe Isus și credea în el. Astfel, Pavel ‘a murit față de lege’ și a devenit „viu față de Dumnezeu”. Legea nu mai avea nicio putere asupra lui, ci Dumnezeu.

Pavel a exprimat o idee asemănătoare în scrisoarea adresată creștinilor din Roma. „Frații mei, ați ajuns morți față de Lege prin corpul lui Cristos . . . Am fost eliberați de sub Lege, fiindcă am murit față de ceea ce ne ținea legați.” (Rom. 7:4, 6) Atât în aceste versete, cât și în Galateni 2:19, Pavel nu se referă la condamnarea lui sub Lege ca păcătos ce merita moartea, ci la o eliberare. Legea nu mai avea nicio putere asupra lui și asupra altora. Ei erau liberi datorită credinței lor în răscumpărarea lui Cristos.