Este potrivit să studiem şi să ne asociem cu persoane excluse?

¹ Când se întrunesc pentru a studia Biblia, oamenii o fac cu scopul de a învăţa mai multe despre închinarea adevărată şi despre binecuvântările pe care le aduce aceasta. Ei se întrunesc şi pentru a se încuraja unul pe altul, pentru a se stimula „la lucrări excelente“ (Rom. 1:11, 12; Evr. 10:24, 25). Aceasta reprezintă doar o parte din efortul pe care-l depunem pentru a ‘face ce este bine faţă de toţi, dar îndeosebi faţă de cei înrudiţi cu noi în credinţă’ (Gal. 6:10). O invitaţie adresată altei persoane de a studia Cuvântul lui Dumnezeu este de fapt o invitaţie de a ‘înălţa împreună numele său’. — Ps. 34:3.

² Există reguli care trebuie să guverneze conduita membrilor „casei lui Dumnezeu“ şi pe care ei trebuie să le respecte (1 Tim. 3:15). Excluderea unei persoane înseamnă de fapt îndepărtarea acesteia din mijlocul familiei noastre mondiale de fraţi, iar membrii congregaţiei sunt îndemnaţi ‘să înceteze să mai stea în compania cuiva numit frate’ care este un răufăcător nepenitent (1 Cor. 5:11). În plus, Pavel a întrebat: „Căci ce asociere are dreptatea cu nelegiuirea? . . . ce parte are cel fidel cu cel necredincios?“ (2 Cor. 6:14, 15). Aşadar, nu ar fi potrivit să conducem un studiu biblic cu o persoană exclusă şi nici să ne asociem cu ea.

³ Ce paşi poate să facă o persoană exclusă pentru a fi reintegrată? O astfel de persoană, care caută ajutor, poate asista la întruniri. Dacă ea demonstrează că are dorinţa sinceră de a urma o cale dreaptă, bătrânii congregaţiei sunt îndreptăţiţi să vorbească cu ea în particular, oferindu-i sfaturi potrivite din Cuvântul lui Dumnezeu pentru a o corecta. Ea s-ar putea simţi în acest fel îndemnată să-şi abandoneze calea greşită. Această discuţie nu va fi sub forma unui studiu biblic; mai degrabă, ei îi vor oferi sfaturi pentru redresarea ei spirituală.