Întrebări de la cititori
„Turnul de veghere“ din 1 noiembrie 1995 s-a concentrat asupra a ceea ce a spus Isus despre „generaţia aceasta“, după cum citim în Matei 24:34. Să înţelegem că există vreo incertitudine cu privire la faptul că Regatul lui Dumnezeu a fost instaurat în cer în 1914?
Dezbaterea din Turnul de veghere nu a propus absolut nici o schimbare în privinţa învăţăturii noastre fundamentale referitoare la anul 1914. Isus a descris semnul care avea să marcheze prezenţa sa în puterea Regatului. Există nenumărate dovezi că acest semn este în curs de împlinire începând din 1914. Datele despre războaie, foamete, plăgi, cutremure de pământ şi alte dovezi confirmă că din 1914 Isus este activ ca Rege al Regatului lui Dumnezeu. Toate acestea arată că de atunci încoace ne aflăm în perioada de încheiere a sistemului de lucruri.
Atunci ce anume clarifica Turnul de veghere? Ei bine, esenţa era sensul în care a folosit Isus cuvântul „generaţie“ în Matei 24:34. Pasajul spune: „Adevărat vă spun, nu va trece generaţia aceasta până nu se vor întâmpla toate acestea“. Ce voia să spună Isus prin termenul „generaţie“, atât cu referire la zilele lui, cât şi la ale noastre?
Multe texte scripturale confirmă că Isus nu a folosit termenul „generaţie“ cu referire la un grup restrâns sau distinct, adică numai la conducătorii iudei sau numai la discipolii săi loiali. Dimpotrivă, el a folosit cuvântul „generaţie“ pentru a condamna masele de evrei care îl respingeau. Din fericire însă, persoanele au putut face ceea ce le-a îndemnat apostolul Petru în ziua Penticostei, şi anume să se căiască şi să fie salvate „din mijlocul acestei generaţii stricate“. — Faptele 2:40.
Este evident că, în această declaraţie, Petru nu s-a referit în mod concret la o anumită categorie de vârstă sau la o anumită perioadă de timp, nici nu a legat „generaţia“ de o dată concretă. El nu a spus că oamenii trebuiau să fie salvaţi din generaţia care se născuse în acelaşi an cu Isus sau din generaţia născută în 29 e.n. Petru vorbea despre evreii necredincioşi din timpul său — dintre care probabil că unii erau mai tineri, iar alţii mai bătrâni — care auziseră despre învăţătura lui Isus, care văzuseră sau auziseră despre miracolele sale şi care nu-l acceptaseră ca Mesia.
Evident, aşa a înţeles Petru modul în care a folosit Isus cuvântul „generaţie“ atunci când el şi alţi trei apostoli au fost cu Isus pe Muntele Măslinilor. Potrivit declaraţiei profetice a lui Isus, evreii din acea perioadă — în mare parte contemporani ai lui Isus — urmau să vadă sau să audă de războaie, cutremure de pământ, foamete şi alte dovezi ale faptului că sfârşitul sistemului iudaic era aproape. De fapt, generaţia aceea nu a trecut înainte de venirea sfârşitului în 70 e.n. — Matei 24:3–14, 34.
Trebuie să recunoaştem că nu întotdeauna am înţeles cuvintele lui Isus în acest sens. Oamenii imperfecţi au tendinţa de a dori să specifice data când va veni sfârşitul. Amintiţi-vă că până şi apostolii au cerut mai multe detalii, întrebând: „Doamne, în acest timp vei restabili Tu împărăţia lui Israel?“ — Faptele 1:6.
Cu intenţii la fel de sincere, slujitorii lui Dumnezeu din epoca modernă au încercat să desprindă din cele spuse de Isus despre „generaţie“ un element de timp concret, calculat din 1914. De exemplu, un argument a fost că o generaţie poate fi de 70 sau 80 de ani, fiind alcătuită din oameni destul de maturi ca să înţeleagă semnificaţia primului război mondial şi a altor evenimente; astfel, noi putem calcula cu aproximaţie cât de aproape este sfârşitul.
Oricât de bine intenţionat a fost acest raţionament, era el în armonie cu sfatul dat de Isus în continuare? Isus a spus: „Despre ziua aceea şi despre ceasul acela nu ştie nimeni, nici chiar îngerii din ceruri, ci numai Tatăl. . . . Vegheaţi dar, pentru că nu ştiţi în ce ceas vine Domnul vostru“. — Matei 24:36–42.
Aşadar, informaţiile recente din Turnul de veghere despre „generaţia aceasta“ nu au schimbat înţelegerea noastră cu privire la evenimentele din 1914. Dar ne-au făcut să înţelegem mai bine modul în care a folosit Isus termenul „generaţie“, ajutându-ne să vedem că folosirea lui nu este un motiv pentru a calcula — din 1914 — cât de aproape suntem de sfârşit.