Aţi găsit religia cea bună?

„Forma de închinare care este curată şi nepătată din punctul de vedere al Dumnezeului şi Tatălui nostru este aceasta.“ — IACOV 1:27, NW.

1, 2. a) Potrivit modului de gândire al multor oameni, ce factori determină faptul că religia lor este cea bună? b) Ce anume ar trebui să examinăm cu toată seriozitatea atunci când este vorba despre religie?

TRĂIM într-o epocă în care mulţi oameni se mulţumesc să acorde religiei un loc neînsemnat în viaţa lor. Poate că asistă la unele servicii religioase, dar puţini fac acest lucru cu regularitate. Cei mai mulţi oameni nu cred că toate celelalte religii sunt false şi că numai a lor este bună. Probabil, ei consideră pur şi simplu că religia lor este bună pentru ei.

² Ţinând cont de acest lucru, oare întrebarea ‘Aţi găsit religia cea bună?’ înseamnă pur şi simplu ‘Aţi găsit o religie care vă place’? Care factori determină ce anume vă place? Familia? Anturajul? Sentimentele? Cât de serios aţi examinat punctul de vedere al lui Dumnezeu în această privinţă?

Cum putem cunoaşte punctul de vedere al lui Dumnezeu?

3. a) Dacă vrem să cunoaştem punctul de vedere al lui Dumnezeu, de ce anume trebuie să dispunem? b) Ce întrebări ar trebui să ne punem pentru a constata din ce motiv credem noi personal că Biblia provine de la Dumnezeu?

³ Dacă vrem să cunoaştem ce anume gândeşte însuşi Dumnezeu, atunci trebuie să dispunem de ceva revelat de el. Biblia este cea mai veche carte care se declară a fi inspirată de Dumnezeu (2 Timotei 3:16, 17). Dar se poate spune pe drept cuvânt că această carte, spre deosebire de toate celelalte, conţine mesajul lui Dumnezeu pentru întreaga omenire? Cum aţi răspunde la această întrebare, şi de ce? Pentru că părinţii dumneavoastră susţin acest punct de vedere? Pentru că aceasta este atitudinea celor din anturajul dumneavoastră? Aţi examinat personal dovezile? De ce nu aţi face acest lucru acum, folosindu-vă de următoarele patru categorii de dovezi?

4. În ce priveşte caracterul disponibil, de unde ştim că Biblia, spre deosebire de oricare altă carte, provine de la Dumnezeu?

⁴ Caracterul disponibil: Un mesaj care provine cu adevărat de la Dumnezeu şi care este destinat întregii familii umane ar trebui să le fie disponibil tuturor oamenilor. Este valabil acest lucru în cazul Bibliei? Să analizăm următorul fapt: În prezent Biblia este publicată, fie integral, fie parţial, în peste 2 000 de limbi. Potrivit cu American Bible Society, numărul de limbi în care era tipărită Biblia cu aproape un deceniu în urmă o făceau disponibilă unei proporţii de circa 98% din populaţia lumii. Aşa cum arată Guinness Book of World Records, Biblia este în mod incontestabil „cartea cea mai larg răspândită din lume“. Chiar la acest lucru ne-am aştepta din partea unui mesaj care provine de la Dumnezeu şi care este adresat oamenilor din toate rasele şi naţiunile şi grupurile lingvistice (compară cu Apocalipsa 14:6). În lume nu există nici o altă carte care să deţină un record cât de cât asemănător.

5. De ce este semnificativ fundamentul istoric al Bibliei?

⁵ Caracterul istoric: O examinare atentă a naraţiunilor biblice dezvăluie o altă caracteristică prin care Biblia se deosebeşte de alte cărţi care se declară a fi sfinte. Biblia conţine realităţi istorice, nu legende care nu pot fi susţinute de dovezi. Irwin Linton, care, în virtutea profesiei sale de avocat, era obişnuit să analizeze ce anume se cerea drept dovadă în faţa unei instanţe, scria: „În timp ce romanele de dragoste, legendele şi mărturia falsă se îngrijesc să plaseze evenimentele relatate într-un loc îndepărtat şi într-un moment nedefinit, . . . naraţiunile biblice dau cu precizie maximă data şi locul faptelor relatate“ (pentru exemplificare, vezi 1 Împăraţi 14:25; Isaia 36:1; Luca 3:1, 2). Iată un argument important pentru cei care se îndreaptă spre religie nu pentru a evada din realitate, ci pentru a găsi adevărul.

6. a) Cum îi ajută, într-adevăr, Biblia pe oameni în ce priveşte problemele vieţii? b) Care sunt cele trei modalităţi prin care Biblia îi ajută pe oameni să facă faţă realităţilor critice?

⁶ Caracterul practic: Cei care examinează cu seriozitate Biblia îşi dau seama imediat că poruncile şi principiile pe care le conţine ea nu sunt menite să-i exploateze. Dimpotrivă, acestea prezintă un mod de viaţă care le aduce foloase celor care aderă strâns la ele (Isaia 48:17, 18). Ceea ce le oferă Biblia persoanelor aflate în necaz nu este o mângâiere deşartă, bazată pe filozofii fără valoare. Dimpotrivă, ea îi ajută pe oameni să facă faţă realităţilor critice ale vieţii. Cum anume? În trei moduri: 1) dându-le sfaturi sănătoase cu privire la felul de a soluţiona dificultăţile, 2) explicându-le felul în care pot primi sprijinul iubitor pe care Dumnezeu îl acordă slujitorilor săi în prezent şi 3) dezvăluindu-le viitorul minunat pe care îl rezervă Dumnezeu celor care îi slujesc şi furnizându-le motive solide pentru a se încrede în promisiunile sale.

7. a) Folosind textele scripturale de la nota de subsol, explicaţi care este răspunsul Bibliei la una dintre chestiunile majore care îi preocupă pe oamenii de azi. b) Arătaţi cum anume ne sunt sfaturile Bibliei o protecţie sau cum ne ajută ele să facem faţă unor situaţii stresante.

⁷ Cu toate că sfaturile Bibliei nu se bucură de prea mare popularitate în rândul celor care resping autoritatea şi duc un mod de viaţă hedonist, totuşi multe persoane au ajuns să-şi dea seama că o astfel de viaţă nu le-a adus o adevărată fericire (Galateni 6:7, 8). Biblia dă răspunsuri explicite la întrebările legate de avort, divorţ şi homosexualitate. Sfaturile ei sunt o protecţie împotriva abuzului de alcool şi de droguri, precum şi împotriva pericolului de a contracta SIDA prin utilizarea de sânge contaminat sau prin practicarea promiscuităţii sexuale. Ea arată modul în care putem avea o familie fericită. Ea furnizează răspunsuri care ne permit să facem faţă celor mai stresante situaţii din viaţă, cum ar fi faptul de a fi respinşi de membrii apropiaţi ai familiei, de a contracta o boală gravă sau de a pierde pe cineva drag. Biblia ne ajută să discernem căror lucruri trebuie să le acordăm prioritate, astfel încât viaţa noastră să fie plină de sens, nu de regrete.a

8, 9. a) Ce profeţie vă impresionează pe dvs. personal ca dovadă a caracterului inspirat al Bibliei? b) Ce dovedesc profeţiile consemnate în Biblie referitor la originea lor?

⁸ Caracterul profetic: Biblia este unică şi prin faptul că este o carte profetică, o carte care arată ce se va întâmpla în viitor, şi încă în mod detaliat. Ea a prezis distrugerea anticului oraş Tir, căderea Babilonului, reclădirea Ierusalimului, ascensiunea şi căderea regilor Medo-Persiei şi ai Greciei, precum şi numeroase evenimente din viaţa lui Isus Cristos. De asemenea, Biblia a prezis în mod detaliat condiţiile mondiale care au apărut în acest secol şi tot ea explică semnificaţia lor. Ea arată modul în care vor fi soluţionate problemele care îi depăşesc pe conducătorii umani şi îl identifică pe Conducătorul care va aduce omenirii o pace durabilă şi o securitate reală.b — Isaia 9:6, 7; 11:1–5, 9; 53:4–6.

⁹ Este semnificativ faptul că Biblia prezintă capacitatea de a prezice viitorul cu exactitate drept un test al identităţii divine (Isaia 41:1—46:13). Cel care poate prezice viitorul sau care îi poate inspira pe alţii să facă acest lucru nu este un simplu idol lipsit de viaţă. Nu este doar o fiinţă umană plină de devoţiune. El este Dumnezeul adevărat, iar cartea care conţine astfel de profeţii este Cuvântul său. — 1 Tesaloniceni 2:13.

Au dreptate toţi cei care folosesc Biblia?

10, 11. Aşa cum a arătat Isus, deşi un cleric poate folosi Biblia, ce anume poate face ca religia pe care o susţine el să fie fără valoare?

¹⁰ Este raţional sau, lucru şi mai important, este scriptural să tragem deci concluzia că toate grupările religioase care declară că folosesc Biblia susţin religia adevărată? Oare oricine posedă o Biblie sau citează din ea practică religia cea bună?

¹¹ Deşi posedă Biblia, mulţi clerici se folosesc de religie ca de un mijloc pentru a se glorifica pe ei înşişi. Ei diluează adevărurile pure cu tradiţii şi cu filozofii umane. Conducătorilor religioşi din Ierusalimul secolului I, care făceau chiar acest lucru, Isus Cristos le-a aplicat pe drept cuvânt declaraţia exprimată de Dumnezeu prin profetul Isaia, spunând: „Poporul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. Degeaba Mă cinstesc ei, învăţînd ca învăţături nişte porunci ale oamenilor“ (Matei 15:8, 9; 23:5–10). Este clar că o religie de acest fel nu este religia adevărată.

12, 13. a) Cum poate cineva să-şi dea seama dacă religia sa este cea bună, ţinând cont de conduita membrilor bisericii? b) Cum va privi Dumnezeu închinarea noastră dacă optăm să ne asociem cu aceia pe care el îi respinge (2 Cronici 19:2)?

¹² Dar dacă roadele produse de învăţăturile anumitor religii, judecând după modul în care se manifestă acestea în viaţa membrilor lor care se bucură de o poziţie onorabilă, sunt nişte roade putrede? În Predica sa de pe munte, Isus a avertizat: „Păziţi-vă de proroci mincinoşi . . . Îi veţi recunoaşte după roadele lor. . . . Orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele“ (Matei 7:15–17). Este adevărat, orice om poate greşi şi are nevoie de corectare. Însă situaţia este cu totul alta atunci când membrii unei biserici, ba chiar şi clericii săi, se implică în fornicaţie şi adulter, în certuri, beţie, lăcomie, minciună, spiritism, închinare la idoli — fie într-unul, fie în mai multe dintre aceste lucruri — şi totuşi nu li se administrează nici o disciplinare, iar cei care continuă să aibă această conduită nu sunt excluşi din congregaţie. Biblia declară în mod clar că aceia care practică astfel de lucruri trebuie înlăturaţi din congregaţie; în Regatul lui Dumnezeu nu va fi loc pentru ei (Galateni 5:19–21). Închinarea lor nu-i face plăcere lui Dumnezeu şi nici închinarea noastră nu îi va fi plăcută lui Dumnezeu, dacă optăm să ne asociem cu aceia pe care el îi respinge. — 1 Corinteni 5:11–13; 6:9, 10; Apocalipsa 21:8.

¹³ Este limpede că nu toate grupările care pretind că folosesc Biblia practică religia adevărată pe care o descrie această carte. Care sunt deci trăsăturile caracteristice pe care le stabileşte Biblia ca semne de identificare ale religiei adevărate?

Semne de identificare a religiei adevărate

14. a) Pe ce se bazează toate învăţăturile religiei adevărate? b) Cum trec acest test învăţăturile creştinătăţii referitoare la Dumnezeu şi la suflet?

¹⁴ Învăţăturile ei sunt strict bazate pe Scripturile inspirate. „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să convingă, să îndrepte“ (2 Timotei 3:16). Dar unde vorbeşte Sfânta Biblie despre Trinitatea creştinătăţii? Şi unde arată Biblia că oamenii au un suflet care supravieţuieşte morţii corpului fizic, aşa cum spun clericii? I-aţi cerut vreodată unui cleric să vă arate aceste învăţături în Biblia dumneavoastră? În The New Encyclopædia Britannica se scrie: „Nici cuvântul Trinitate, nici doctrina explicită nu apar în Noul Testament“ (1992, Micropædia, volumul 11, pagina 928). Iar New Catholic Encyclopedia recunoaşte: „Printre Părinţii apostolici nu a existat nimic care să se apropie, fie chiar şi pe departe, de o asemenea mentalitate sau punct de vedere“ (1967, volumul XIV, pagina 299). În ce priveşte concepţia creştinătăţii despre existenţa unui suflet care, la moarte, se separă de corp, exegeţii bisericii recunosc faptul că au împrumutat-o din filozofia greacă. Însă religia adevărată nu reneagă adevărul biblic în favoarea unei filozofii omeneşti. — Geneza 2:7; Deuteronomul 6:4; Ezechiel 18:4; Ioan 14:28.

15. a) Cum îl identifică Biblia pe Acela căruia ar trebui să i se aducă închinare în exclusivitate? b) Ce anume simt închinătorii adevăraţi în ce priveşte faptul de a se apropia de Iehova?

¹⁵ Religia adevărată promovează închinarea adusă în exclusivitate singurului Dumnezeu adevărat, Iehova (Deuteronomul 4:35; Ioan 17:3). Parafrazând Deuteronomul 5:9, Isus Cristos a afirmat cu tărie: „Lui Iehova, Dumnezeului tău să i te închini şi numai lui să-i aduci un serviciu sacru“ (Matei 4:10, NW). În armonie cu această afirmaţie, Isus le-a făcut cunoscut discipolilor săi numele Tatălui său (Ioan 17:26). V-a învăţat religia dumneavoastră să vă închinaţi lui Iehova? Aţi ajuns să cunoaşteţi Persoana care poartă acest nume — scopurile sale, activităţile sale, calităţile sale —, astfel încât să simţiţi că vă puteţi apropia plini de încredere de această Persoană? Dacă religia dumneavoastră este cea adevărată, atunci veţi răspunde afirmativ. — Luca 10:22; 1 Ioan 5:14.

16. Ce înseamnă credinţa în Cristos pentru cei care practică religia adevărată?

¹⁶ Un loc important în închinarea plăcută lui Dumnezeu îl deţine credinţa în Fiul său, Isus Cristos (Ioan 3:36; Faptele 4:12). Aceasta nu înseamnă doar a crede că el a trăit sau că a fost o persoană remarcabilă. Credinţa în Isus presupune şi faptul de a aprecia ceea ce spune Biblia despre valoarea jertfei vieţii umane perfecte a lui Isus, precum şi faptul de a recunoaşte poziţia sa actuală de Rege ceresc (Psalmul 2:6–8; Ioan 3:16; Apocalipsa 12:10). Dacă sunteţi asociaţi cu cei care practică religia adevărată, ştiţi că în fiecare zi ei se străduiesc cu conştiinciozitate să asculte de Isus, să-i imite exemplul, precum şi să participe personal şi în mod zelos la lucrarea pe care le-a încredinţat-o el discipolilor săi (Matei 28:19, 20; Ioan 15:14; 1 Petru 2:21). Dacă aceste lucruri nu se dovedesc adevărate în cazul celor cu care sunteţi asociaţi în închinare, atunci trebuie să vă îndreptaţi atenţia în altă parte.

17. De ce închinătorii adevăraţi sunt atenţi să se păstreze nepătaţi de lume, şi ce anume include acest lucru?

¹⁷ Închinarea adevărată nu este pătată prin amestecul în politică şi în conflictele lumii (Iacov 1:27). De ce? Deoarece Isus a spus despre continuatorii săi: „Ei nu sînt din lume, după cum nici Eu nu sînt din lume“ (Ioan 17:16). Isus nu s-a amestecat în politică şi i-a oprit şi pe discipolii săi să recurgă la arme materiale (Matei 26:52). Cei care iau în serios ceea ce spune Cuvântul lui Dumnezeu ‘nu mai învaţă războiul’ (Isaia 2:2–4). Indiferent care este religia căreia îi aparţineţi, fie şi numai cu numele, dacă ea nu corespunde acestei descrieri, este timpul să rupeţi orice legătură cu aceasta. — Iacov 4:4; Apocalipsa 18:4, 5.

18. a) Ce caracteristică remarcabilă a religiei adevărate este identificată în Ioan 13:35? b) Cum aţi putea ajuta pe cineva să-şi dea seama care grupare se conformează cuvintelor din Ioan 13:35?

¹⁸ Religia adevărată susţine şi practică iubirea neegoistă (Ioan 13:35; 1 Ioan 3:10–12). O astfel de iubire nu constituie doar un subiect despre care se vorbeşte în predici. Ea uneşte efectiv într-o autentică fraternitate oameni de orice rasă, de orice categorie economică, de orice limbă şi din orice naţiune (Apocalipsa 7:9, 10). Ea îi deosebeşte pe adevăraţii creştini de lumea din jurul lor. Dacă nu aţi asistat la întrunirile ţinute într-o Sală a Regatului a Martorilor lui Iehova sau la congresele lor mai mari, faceţi lucrul acesta acum. Priviţi-i cum lucrează împreună în timp ce construiesc o Sală a Regatului. Observaţi modul în care îi tratează atât pe cei în vârstă (inclusiv pe văduve), cât şi pe cei tineri (inclusiv pe cei care nu au decât un singur părinte sau pe cei care nu au nici unul) (Iacov 1:27). Comparaţi ceea ce observaţi cu ceea ce aţi văzut în oricare altă religie. Apoi întrebaţi-vă: ‘Cine practică religia adevărată?’

19. a) Ce soluţie pentru rezolvarea problemelor omenirii susţine religia adevărată? b) Ce ar trebui să facă membrii grupării care promovează adevărata religie?

¹⁹ Religia adevărată susţine Regatul lui Dumnezeu ca fiind soluţia definitivă pentru rezolvarea problemelor omenirii (Daniel 2:44; 7:13, 14; 2 Petru 3:13; Apocalipsa 21:4, 5). Face acest lucru vreuna dintre bisericile creştinătăţii? Când l-aţi auzit ultima oară pe un cleric dând explicaţii despre Regatul lui Dumnezeu şi arătând ce spun Scripturile că va înfăptui acest Regat? Vă îndeamnă organizaţia căreia îi aparţineţi să vorbiţi despre Regatul lui Dumnezeu, iar dacă da, participă membrii acesteia, în general, la înfăptuirea acestei lucrări? Isus a depus o astfel de mărturie; primii săi discipoli au făcut şi ei acest lucru. Şi dumneavoastră puteţi avea privilegiul să participaţi la această activitate. Este cea mai importantă lucrare care se efectuează în prezent pe suprafaţa pământului. — Matei 24:14.

20. Pe lângă faptul de a identifica religia cea bună, ce mai trebuie să facem?

²⁰ Cu toate că există mii de religii, Biblia ne ajută fără întârziere să înlăturăm confuzia pentru a identifica religia adevărată. Dar este necesar să facem mai mult decât doar să o identificăm. Este vital să o practicăm. Ce anume implică lucrul acesta constituie subiectul pe care îl vom analiza mai pe larg în articolul care urmează.

[Note de subsol]

Cum aţi răspunde?

◻ Al cui punct de vedere este cel mai important în privinţa identificării religiei celei bune?

◻ Arătaţi cele patru categorii de dovezi care atestă faptul că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu.

◻ De ce nu îi sunt plăcute lui Dumnezeu toate religiile care folosesc Biblia?

◻ Care sunt şase dintre semnele de identificare ale singurei religii bune?

[Chenarul de la pagina 10]

Martorii lui Iehova

◆ Îşi fundamentează toate învăţăturile pe Biblie.

◆ Se închină singurului Dumnezeu adevărat, Iehova.

◆ Trăiesc în armonie cu credinţa lor în Isus Cristos.

◆ Nu se implică în politică şi în conflictele lumii.

◆ Caută să manifeste iubire neegoistă în viaţa de fiecare zi.

◆ Susţin Regatul lui Dumnezeu ca fiind soluţia definitivă pentru rezolvarea problemelor omenirii.

[Legenda fotografiei de la pagina 9]

BIBLIA — De unde ştim că ea conţine mesajul lui Dumnezeu pentru întreaga omenire?