Marele nostru Creator şi lucrările sale
CE GRANDIOS! Asurzitoarele cascade Iguaçú sau Niagara, canioanele enorme din Arizona sau Hawaii, fiordurile magnifice din Norvegia sau Noua Zeelandă — ce strigăte de admiraţie generează aceste minunăţii naturale! Dar sînt ele produse doar la întîmplare de către aşa-zisa Mama-Natură? Nu, ele sînt mult mai mult decît atît! Sînt lucrări inspiratoare de teamă ale unui Mare Creator, un iubitor Tată ceresc despre care înţeleptul rege Solomon a scris: „El a făcut orice lucru frumos la timpul lui; a pus în inima lor şi veşnicia, încît omul nu poate cuprinde, de la început pînă la sfîrşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu“ (Eclesiastul 3:11). Într-adevăr, oamenilor le-ar trebui o eternitate pentru a cerceta toate lucrările glorioase cu care Creatorul nostru a umplut universul.
Ce Mare Creator avem! Şi cît de bucuroşi sîntem că acest Dumnezeu atotputernic „la sfîrşitul acestor zile ne-a vorbit în persoana Fiului, pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor şi prin care a făcut şi universul“ (Evrei 1:2, nota de subsol). Acest Fiu, Isus Cristos, a apreciat lucrurile minunate create de Tatăl său. El s-a referit în mod frecvent la ele cînd a ilustrat scopurile Tatălui său şi cînd le-a spus cuvinte de încurajare ascultătorilor săi (Matei 6:28–30; Ioan 4:35, 36). „Prin credinţă“ mulţi şi-au dat seama de faptul că minunile creaţiei „au fost întocmite prin Cuvîntul lui Dumnezeu“ (Evrei 11:3). Viaţa noastră zilnică trebuie să reflecte această credinţă. — Iacov 2:14, 26.
Într-adevăr, creaţiile Dumnezeului nostru sînt grandioase. Ele reflectă într-un mod minunat înţelepciunea, puterea, dreptatea şi iubirea sa. De exemplu, el a dat pămîntului nostru o înclinaţie a axei şi o mişcare de rotaţie în jurul soarelui astfel încît viitoarea sa creaţie, omul, să se poată bucura de succesiunea încîntătoare a anotimpurilor. Dumnezeu a declarat: „Cît va fi pămîntul, nu va înceta semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea“ (Geneza 8:22). În plus, Dumnezeu a înmagazinat cu generozitate în pămîntul nostru substanţe minerale valoroase. El a furnizat îndeosebi o cantitate abundentă de apă, care urma să devină mai tîrziu un element şi un susţinător esenţial al întregii vieţi terestre.
Într-o succesiune ordonată cuprinzînd şase ‘zile de creare’, fiecare avînd o durată de mii de ani, „Duhul lui Dumnezeu“ a început să pregătească pămîntul ca locuinţă pentru om. Lumina prin care vedem, aerul pe care-l respirăm, uscatul pe care trăim, vegetaţia, succesiunea zilelor şi a nopţilor, peştii, păsările, animalele — toate au fost aduse în existenţă în mod succesiv de către Marele nostru Creator, pentru a fi în serviciul omului şi spre bucuria lui (Geneza 1:2–25). Cu siguranţă, ne putem alătura psalmistului care exclama: „Cît de multe sînt lucrările Tale, DOAMNE (Iehova, Sfânta Scriptură, 1911)! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune. Pămîntul este plin de bogăţiile Tale“. — Psalmul 104:24.
Capodopera creaţiei lui Dumnezeu
În timp ce a şasea zi de creare se apropia de sfîrşit, Dumnezeu l-a făcut pe om şi apoi pe partenera lui, femeia. Ce magistral apogeu al creaţiei pămînteşti era acesta, mult mai minunat decît toate creaţiile de ordin fizic care fuseseră realizate înainte! Psalmul 115:16 ne informează: „Cerurile sînt cerurile DOMNULUI (lui Iehova, SS), dar pămîntul l-a dat fiilor oamenilor“. Aşadar, Iehova ne-a conceput ca suflete umane aşa încît să ne putem bucura şi în acelaşi timp să ne putem folosi de creaţiile sale anterioare de pe pămînt. Cît de recunoscători trebuie să-i fim pentru ochii de care dispunem — mai complicaţi decît cel mai excelent aparat de fotografiat —, care pot percepe lumea colorată din jurul nostru! Dispunem de urechi — mai bune decît orice sistem de sonorizare fabricat de om — pentru a ne ajuta să ne bucurăm de conversaţii, de muzică şi de cîntecul melodios al păsărilor. Dispunem de un mecanism intern al vorbirii, în care se include multifuncţionala limbă. Papilele gustative ale limbii, combinate cu simţul mirosului, ne oferă totodată plăcerea savurării unei varietăţi infinite de alimente. Cît de mult apreciem, apoi, atingerea unei mîini iubitoare! Cu certitudine, îi putem mulţumi Creatorului nostru, aşa cum a făcut psalmistul care a spus: „Te voi lăuda că m-ai făcut într-un mod înfricoşător şi admirabil. Minunate sînt lucrările Tale şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!“ — Psalmul 139:14.
Bunătatea iubitoare a Creatorului nostru
Psalmistul a scris: „Mulţumiţĭ luĭ Iehova, că bun este . . . Celuĭ ce singur a făcut minunĭ marĭ, căcĭ în etern ţine îndurarea luĭ (bunătatea sa iubitoare, NW)“ (Psalmul 136:1–4, SS). Această bunătate iubitoare îl impulsionează în prezent să facă lucruri minunate, mult mai mari decît toate lucrările de creaţie pe care tocmai le-am descris. Da, chiar dacă se odihneşte în ce priveşte crearea lucrurilor materiale, el creează pe plan spiritual. El face aceasta ca răspuns la o sfidare răutăcioasă care i-a fost lansată în faţă. Cum aşa?
Primul bărbat şi prima femeie au fost instalaţi într-un paradis glorios, Edenul. Însă un înger renegat, Satan, s-a erijat în dumnezeu şi a condus acea pereche umană la răzvrătire împotriva lui Iehova. În mod just, Dumnezeu i-a condamnat la moarte, ceea ce a dus la faptul că descendenţii lor — întreaga rasă umană — au fost aduşi în existenţă într-o stare păcătoasă, muribundă (Psalmul 51:5). Relatarea biblică despre Iov arată că Satan l-a sfidat pe Dumnezeu, pretinzînd că nici un om nu-şi poate păstra integritatea faţă de El sub test. Dar Iov a dovedit că Satan este un mincinos ordinar, aşa cum au dovedit mulţi alţi slujitori fideli ai lui Dumnezeu din timpurile biblice şi pînă în zilele noastre (Iov 1:7–12; 2:2–5, 9, 10; 27:5). Ca om perfect, Isus a dat un exemplu neîntrecut de păstrare a integrităţii. — 1 Petru 2:21–23.
Astfel, Isus a putut spune că „Prinţul lumii acesteia [Satan] . . . n-are nimic în Mine“ (Ioan 14:30). Totuşi, pînă în ziua aceasta, „toată lumea zace în Cel Rău“ (1 Ioan 5:19). Dat fiind faptul că Satan a pus în discuţie legitimitatea suveranităţii lui Iehova, i s-au acordat aproximativ 6 000 de ani pentru a demonstra dacă propria sa guvernare asupra omenirii poate avea succes. Cît de lamentabil a eşuat el, aşa cum continuă să o ateste condiţiile mondiale care se înrăutăţesc! Dumnezeul nostru iubitor, Iehova, va îndepărta în curînd această societate mondială coruptă, declarîndu-şi dreapta sa suveranitate asupra pămîntului. Ce eliberare fericită le va aduce acest lucru oamenilor care tînjesc după o domnie dreaptă şi paşnică! — Psalmul 37:9–11; 83:17, 18.
Dar aceasta nu este totul! Bunătatea iubitoare a lui Dumnezeu va fi demonstrată în continuare pe baza cuvintelor lui Isus de la Ioan 3:16: „Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea [omenirii], că a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică“. Această restabilire a perspectivei de viaţă veşnică pe pămînt a omenirii implică crearea unor lucruri noi. Care sînt acestea? Cum sînt ele de folos pentru omenirea care geme? Vom afla din articolul care urmează.