Apreciezi lucrurile sacre?
„Urmăriţi pacea cu toţi oamenii şi sfinţirea, fără care nimeni nu îl va vedea pe Domnul, veghind cu atenţie (...) ca să nu existe nici un fornicator, nici vreun om care dispreţuieşte lucrurile sacre, ca Esau, care în schimbul unei mîncări şi–a cedat drepturile de întîi născut.“ — EVREI 12:14–16.
1. Ce lipsă de apreciere manifestă cei mai mulţi oameni, şi prin ce anume se deosebesc de ei creştinii?
IEHOVA, Dumnezeul nostru, este un furnizor nespus de generos. El satisface cu dărnicie necesităţile întregii sale creaţii. Însă cei mai mulţi oameni dau foarte puţină importanţă acestui lucru. Ei nici nu–i mulţumesc lui Iehova, nici nu recunosc cît de îndatoraţi îi sînt. În ceea ce îi priveşte pe creştini însă, ei nu iau bunătatea lui Iehova ca un lucru de la sine înţeles. Ei îi aduc onoare pentru ceea ce face el în folosul lor. Datorită devoţiunii lor faţă de el, Iehova le–a încredinţat celor care alcătuiesc poporul său o serie de lucruri sacre de care omenirea în general nu se bucură. Aceste lucruri sînt preţioase, deosebindu–se de celelalte lucruri, deoarece sînt considerate sfinte şi sînt folosite în legătură cu închinarea la Iehova. Ştii care sînt aceste lucruri sacre? Pe de altă parte, manifeşti tu o apreciere sinceră şi profundă faţă de ele? — Psalm 104:10–28; Matei 5:45; Apocalips 4:11.
2. Cine a manifestat o evidentă lipsă de apreciere?
2 Nu toţi oamenii din poporul lui Dumnezeu au apreciat cum se cuvine lucrurile sacre. Un exemplu în acest sens îl constituie Esau, fiul lui Isaac. Pavel l–a menţionat în scrisoarea adresată creştinilor evrei unşi. După ce îi îndeamnă pe aceştia să ‘urmărească pacea cu toţi oamenii’ el le atrage atenţia ca ei să se asigure că în mijlocul lor nu există „nici un fornicator, nici vreun om care dispreţuieşte lucrurile sacre, ca Esau, care, în schimbul unei mîncări, şi–a cedat drepturile de întîi născut“. — Evrei 12:14–16.
3, 4. Care erau drepturile sacre de întîi născut pe care Esau le–a vîndut lui Iacob pentru un castron cu tocană?
3 Dar care erau aceste drepturi de întîi născut? Iehova îi promisese lui Avraam, bunicul lui Esau, că, prin intermediul său şi al descendenţilor săi, se va naşte Sămînţa promisă — Mesia sau Cristosul. Prin intermediul acestei Seminţe toate naţiunile vor putea să se binecuvînteze, fapt care va duce la eliberarea lor de păcat şi moarte. — Geneza 22:15–18; Galateni 3:16.
4 Esau, întîiul născut al lui Isaac, a avut prilejul să facă parte din linia genealogică prin care urma să vină acea Sămînţă. Lucrul acesta făcea parte din dreptul său de întîi născut. Dar, spre ruşinea sa, Biblia ne relatează că, ‘Esau a dispreţuit dreptul de întîiul născut’. El l–a vîndut pripit pentru o tocană de linte şi puţină pîine. Bineînţeles că noi nu vrem să–l imităm în această lipsă de apreciere. Noi am dori mai curînd să cultivăm atitudinea lui Iacob, fratele lui Esau. Esau era cel căruia îi revenea pe linia genealogică dreptul de întîi născut, drept pe care Iacob l–a cumpărat datorită evidentei lipse de apreciere manifestată de fratele său. În felul acesta, Iacob a dat asigurarea că dreptul de a fi un strămoş al Seminţei promise a fost transmis prin intermediul unuia care aprecia cum se cuvine acest lucru sacru. — Geneza 25:27–34.
5. Ce lucruri sacre vom analiza, şi cum putem evita să le luăm ca pe un lucru de la sine înţeles?
5 În cadrul congregaţiei creştine Iehova a făcut disponibile multe lucruri sacre ca să rămînem tari spiritualiceşte şi să fim echipaţi în mod adecvat pentru serviciul său. Vom analiza în continuare cîteva dintre aceste lucruri. Apoi, putem în mod individual să medităm la ele şi să ne mărim aprecierea faţă de ele, astfel încît să nu le privim niciodată ca pe un lucru de la sine înţeles.
Numele lui Iehova şi răscumpărarea — lucrurile cele mai sacre
6. În ce fel putem arăta că nu luăm sacralitatea numelui lui Iehova ca pe un lucru de la sine înţeles?
6 Numele lui Iehova ocupă primul loc pe lista lucrurilor sacre. Consideri tu în inima şi în mintea ta că acest nume este ceva sublim? Cînd a enunţat rugăciunea–model, Isus a zis în primul rînd: „Să fie sfinţit numele tău“ (Matei 6:9). Cînd ne botezăm devenim unul dintre Martorii lui Iehova (Isaia 43:10, 11). Ce onoare! Şi cînd le vorbim altora despre bunătatea lui Iehova şi scopurile sale grandioase, ei ajung să–l cunoască după numele său propriu şi doresc şi ei să îi slujească. Dar dacă cineva neglijează, ba, mai rău, ajunge să fie implicat în comiterea unor fapte rele, lucrurile acestea aduc dezonoare asupra numelui bun al lui Iehova şi asupra reputaţiei sale. — Levitic 22:31, 32; Deuteronom 5:11.
7. De ce trebuie să arătăm cea mai înaltă apreciere faţă de jertfa de răscumpărare a lui Cristos?
7 Un loc de frunte între lucrurile sacre îl ocupă jertfa de răscumpărare. Cît de preţioasă este pentru tine jertfa lui Cristos? Numai pe baza unei credinţe complete în această jertfă umană perfectă ne pot fi iertate păcatele (1 Ioan 2:1, 2). Pavel spune despre congregaţia celor unşi că a fost ‘cumpărată cu sîngele propriului Fiu [al lui Dumnezeu]’. (Fapte 20:28; compară şi 1 Petru 1:17–19.) Isus, singurul Fiu născut al lui Dumnezeu, a renunţat la poziţia sa din cer, a trăit pe pămînt printre bărbaţi păcătoşi şi femei păcătoase şi apoi, printr–o moarte chinuitoare, pe stîlpul de tortură, şi–a dat viaţa sa umană perfectă pentru ca noi să putem avea viaţă veşnică (Matei 20:28). Ar fi culmea nerecunoştinţei dacă cineva nu ar manifesta zilnic o apreciere profundă faţă de acest dar preţios al lui Dumnezeu. — Evrei 10:28, 29; Iuda 4, 5.
Relaţia noastră cu Iehova şi cu organizaţia sa
8. Cît de preţioasă este relaţia ta cu Iehova?
8 Ajungem acum la un alt lucru foarte sacru, şi anume: relaţia noastră cu Iehova. Ce multă apreciere trebuie să manifestăm faţă de această relaţie intimă cu Tatăl nostru ceresc! Dacă ne ‘apropiem de Dumnezeu, el se va apropia de noi’ (Iacob 4:8). El ne iubeşte foarte mult şi el vrea ca noi să–l iubim din toată inima (Matei 22:37, 38; Ioan 3:16). David i–a dat lui Solomon, fiul său, sfaturi sănătoase cu privire la relaţia sa cu Iehova. Printre ele se numără şi un avertisment: „Iar tu, Solomon, fiul meu, cunoaşte–l pe Dumnezeul tatălui tău şi slujeşte–l cu o inimă completă şi cu un suflet plăcut; fiindcă Iehova cercetează toate inimile şi discerne orice înclinaţie a gîndurilor. Dacă îl vei căuta, el se va lăsa găsit de tine; dar dacă îl vei părăsi, el te va respinge pentru totdeauna“ (1 Cronici 28:9). Aşadar, „păstraţi–vă în iubirea lui Dumnezeu, în timp ce aşteptaţi îndurarea Domnului nostru Isus Cristos, în vederea vieţii veşnice“. — Iuda 21.
9. Cum dovedim că nu considerăm drept un lucru de la sine înţeles privilegiul de a face parte din organizaţia lui Iehova?
9 Apreciezi, de asemenea, ce privilegiu sacru este să faci parte din organizaţia lui Iehova? Să nu uităm că ne aflăm în ea numai datorită bunătăţii nemeritate a lui Iehova. Dacă cineva nu va manifesta apreciere faţă de acest lucru şi va ajunge un răufăcător care nu se căieşte, el va pierde acest privilegiu. Pavel ne–a avertizat în acest sens: „În consecinţă, cine crede că stă în picioare să aibă grijă să nu cadă“ (1 Corinteni 10:6–12). Pavel a dat acest avertisment după ce a vorbit despre cei 23 000 de israeliţi care au pierit din cauza idolatriei şi imoralităţii. Noi ne putem manifesta aprecierea faţă de caracterul sacru al organizaţiei lui Iehova aducîndu–ne fiecare contribuţia pentru a o menţine liberă de necurăţenie, imoralitate, certuri, afacerism, sentimente de superioritate şi de prejudecăţi (2 Corinteni 7:1; 1 Petru 1:14–16). Putem lucra pentru a întări legătura iubirii frăţeşti în timp ce respectăm cu grijă ordinea teocratică şi cooperăm cu aceia care conduc. — 1 Tesaloniceni 4:3–8; 5:12, 13.
Cuvîntul lui Dumnezeu, legile sale şi speranţa în Regatul său
10. Cum putem dovedi că apreciem pe deplin Sfintele Scripturi?
10 Sfînta Biblie, Cuvîntul inspirat al lui Dumnezeu, este, de asemenea, un lucru sacru. El conţine declaraţiile, instrucţiunile, sfaturile, promisiunile şi revelaţiile divine — într–adevăr, tot ce avem nevoie în vederea ‘echipării noastre pentru orice lucrare bună’ (2 Timotei 3:16, 17). Cum putem să arătăm apreciere faţă de această carte? În primul rînd prin studierea ei şi aplicarea în viaţă a tot ce învăţăm. Apoi, prin faptul că dăm ascultare în mod corespunzător acelei ‘hrane la timpul potrivit’ care are la bază Biblia şi pe care Iehova o furnizează prin intermediul „sclavului fidel şi prevăzător“ (Matei 24:45). De asemenea, din punct de vedere practic, trebuie să ne păstrăm Biblia, precum şi publicaţiile creştine pe care le folosim în activitatea de predicare într–o stare curată şi îngrijită. Dacă mergem în lucrarea de depunere a mărturiei şi folosim Biblia care este murdară sau neîngrijită, lucrul acesta ar putea aduce ocară asupra lui Iehova.
11. De ce nu trebuie să luăm ca pe un lucru de la sine înţeles legile sacre ale lui Iehova?
11 În Cuvîntul lui Dumnezeu se află legile sacre ale lui Iehova. Le consideri tu întotdeauna sacre sau tinzi, uneori, să le priveşti cu superficialitate? Pe drumul care duce la viaţă legile lui Iehova sînt ca nişte indicatoare, marcaje sau bariere de siguranţă. Dacă vom ţine seama de ele, vom călători cu siguranţă şi vom ajunge în cele din urmă la destinaţie — în lumea nouă a lui Iehova; dar dacă tratăm cu superficialitate poruncile şi avertismentele lui Iehova vom suferi un dezastru. — Psalm 119:10, 11, 35, 101, 102; Proverbe 3:1–4.
12. În ce fel este un lucru sacru speranţa noastră în Regatul lui Dumnezeu?
12 Prin intermediul Bibliei mai învăţăm despre un lucru sacru care trebuie să fie scump inimilor noastre: speranţa noastră în Regatul lui Dumnezeu. Vorbind despre credinciosul Avraam, iată ce spune Pavel în Evrei 11:10: „Pentru că el aştepta oraşul [Regatul lui Dumnezeu] care are temelii adevărate, al cărui constructor şi făuritor este Dumnezeu.“ Ai şi tu o speranţă puternică, durabilă în Regatul lui Dumnezeu? Este speranţa ta atît de puternică încît inima ta nu manifestă nici o îndoială şi rămîne zelul tău nealterat în timp ce aştepţi ca scopurile lui Dumnezeu să se împlinească la timpul hotărît de el? — Matei 24:20–22, 33, 34, 42.
Întruniri şi privilegii sacre
13. De ce nu trebuie să luăm ca pe un lucru de la sine înţeles foloasele pe care le tragem din întrunirile creştine?
13 „Îndemnaţi–vă la iubire şi la lucrări excelente, nepărăsind întrunirea noastră, cum au unii obiceiul“, ne–a sfătuit Pavel. Aceasta arată că întrunirile creştine constituie o altă măsură divină care nu trebuie tratată cu superficialitate. La întruniri primim o instruire de importanţă vitală şi ne bucurăm de o comunitate plină de căldură, de care avem atît de multă nevoie. Tot aici putem face „declaraţia publică a speranţei noastre“, vorbind de pe podium cînd avem prilejul şi răspunzînd cu regularitate la întrebări (Evrei 10:23–25). Şi, întrucît Sala Regatului este locul unde se ţin majoritatea întrunirilor noastre, contribuiţi cu regularitate la fondurile ei şi munciţi susţinut ca să o păstraţi curată? — Exod 35:21.
14. Ce anume ne va ajuta să apreciem că serviciul nostru creştin este o comoară sacră?
14 Privilegiul pe care creştinii îl au în legătură cu predicarea veştii bune este asemănat de Pavel cu o „comoară în vase de pămînt“ (2 Corinteni 4:1, 7). Da, serviciul creştin de predicare este încă un lucru sacru pe care noi îl apreciem profund. Deşi majoritatea celor cărora le predicăm rămîn indiferenţi, noi trebuie să ne amintim în permanenţă de măreţul privilegiu pe care îl avem de a le vorbi altora despre Iehova şi despre scopurile sale. Astfel ne vom îndeplini însărcinarea de a predica vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu şi de a face discipoli (Matei 24:14; 28:19, 20). A vedea cum progresează noii discipoli este încă un motiv de bucurie (1 Tesaloniceni 2:19, 20). Dacă preţuim serviciul de predicare, nu vom fi nici nestatornici, nici inactivi în ce priveşte declararea veştii bune.
15. De ce nu trebuie să tratăm cu superficialitate îndeplinirea privilegiilor pe care le avem în organizaţia lui Iehova?
15 Privilegiile în cadrul organizaţiei lui Iehova sînt, de asemenea, lucruri sacre. De fapt, aceste privilegii sînt o încredinţare sacră. (Compară Fapte 20:28.) Fie că responsabilitatea respectivă implică lucrarea de supraveghetor, fie că implică lucrarea de păstorire, sau de predarea învăţăturii sau alt serviciu care se face pentru fraţii creştini, acordă–i cea mai mare atenţie. Chiar dacă o însărcinare pare nesemnificativă, nu o trata cu superficialitate, ci efectueaz–o bine, cu promptitudine, ca pentru Iehova. Nu uita că „cine este credincios în ceea ce este foarte puţin este credincios şi în mult“. — Luca 16:10.
Căsnicia şi familia
16. Cum putem demonstra că atît căsnicia, cît şi familia sînt lucruri sacre?
16 Nu uita să incluzi pe lista lucrurilor sacre căsnicia şi familia. Este adevărat că şi necreştinii se căsătoresc, însă creştinii consideră căsnicia ca fiind sacră şi ca parte din închinarea pe care ei i–o aduc lui Iehova. (Compară 1 Petru 3:1–7.) Cum manifestă ei respect faţă de acest lucru sacru? Iată ce spune în acest sens Biblia în Evrei 13:4: „Căsătoria să fie onorată printre toţi şi patul conjugal să fie nepătat, căci Dumnezeu îi va judeca pe fornicatori şi pe adulteri.“ Isus ne–a avertizat că a privi încontinuu la o femeie astfel încît să o doreşti înseamnă a comite adulter în inimă (Matei 5:27, 28). Dacă te hotărăşti să te căsătoreşti, să faci aceasta în mod onorabil. Apoi, să nu iei niciodată căsnicia ca pe un lucru de la sine înţeles. Cultivă zilnic o dragoste veritabilă şi un profund respect faţă de partenerul conjugal. Dacă ai copii, ‘creşte–i în disciplina şi îndemnul serios al lui Iehova’. În acest fel familia ta va fi „sfîntă“. — Efeseni 6:4; 1 Corinteni 7:14.
Spiritul sfînt al lui Iehova şi rugăciunea
17. De ce nu trebuie să privim spiritul sfînt al lui Dumnezeu ca pe un lucru de la sine înţeles?
17 Cu toţii avem nevoie de lucrurile pe care ni le furnizează Iehova, iar spiritul său sfînt este un ajutor important pe care îl avem de la Iehova (Ioan 14:26). Noi nu ştim cum îşi foloseşte Iehova de fiecare dată spiritul sfînt în folosul nostru, însă un lucru este sigur: Nu ne putem descurca fără el. Trebuie să ne rugăm lui Iehova ca să ne ajute prin spiritul sfînt să înţelegem adevăratele învăţături şi să putem suporta încercările. Avem nevoie de el ca să ne ajute să cultivăm roadele spiritului (Galateni 5:22, 23). Pe de altă parte, la Efeseni 4:30 ni se atrage atenţia ‘să nu întristăm’ spiritul sfînt prin faptul că ne angrenăm în nişte lucrări care împiedică acţiunea lui asupra noastră. Fie ca întotdeauna să apreciem spiritul sfînt al lui Iehova.
18. De ce este rugăciunea un privilegiu sacru?
18 Ultimul lucru pe care îl vom aborda aici — rugăciunea — nu este, desigur, cel mai puţin important. Ce privilegiu este pentru noi să comunicăm cu Iehova, Suveranul universului! Bineînţeles că trebuie să ne adresăm lui cu profund respect şi veneraţie şi niciodată să nu folosim familiarisme. Putem fi convinşi că el aude rugăciunile noastre şi ne va răspunde dacă acestea sînt în armonie cu voinţa sa. „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în toate lucrurile, prin rugăciune şi implorare, împreună cu exprimări de mulţumire, faceţi–i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre“ (Filipeni 4:6). Rugăciunea ne va face să apreciem întotdeauna lucrurile sacre.
19. Ce binecuvîntări primesc cei care apreciază lucrurile sacre?
19 Am analizat aici numai 13 lucruri sacre pe care nu trebuie să le luăm niciodată ca pe ceva de la sine înţeles, dar, de fapt, ele sînt mult mai numeroase. Dacă vom aprecia aceste lucruri, vom păstra o bună relaţie cu Iehova, Dumnezeul nostru, şi vom primi zilnic binecuvîntări de la el. Ce linişte sufletească ne aduce acest fapt, împreună cu o conştiinţă bună! Niciodată să nu iei această relaţie ca pe un lucru de la sine înţeles! Iubeşte–l pe Iehova cu toată inima ta, cu toată mintea ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta, şi el te va iubi întotdeauna (1 Ioan 4:16). Nimic, cu excepţia propriei tale infidelităţi, nu poate rupe această legătură a iubirii. — Romani 8:38, 39.
20. Cum putem umbla cu succes pe drumul care duce la viaţă în lumea nouă a lui Iehova?
20 De asemenea, să fim activi în serviciul Regatului, să ne achităm bine de toate privilegiile şi să apreciem tot ce ne furnizează Iehova pe linie spirituală. Avînd întotdeauna inima plină de recunoştinţă, fie să ascultăm cu promptitudine de toate legile şi avertismentele sacre ale lui Iehova, apreciind că ele au fost date ca să ne conducă în siguranţă pe drumul care duce la viaţă. Şi dacă vom continua să umblăm pe acest drum îngust care duce la viaţă este foarte probabil că Iehova nu numai că ne va păstra în viaţă în timpul marelui necaz, dar ne va da şi viaţă eternă şi nenumărate binecuvîntări în lumea sa nouă care este acum atît de aproape. Şi toate acestea deoarece am apreciat lucrurile sacre.
Ce răspunsuri veţi da?
◼ Cum putem evita să luăm numele lui Iehova şi jertfa de răscumpărare ca pe un lucru de la sine înţeles?
◼ Ce anume ar putea dezvălui că nu apreciem relaţia noastră cu Iehova şi cu organizaţia sa?
◼ Care sînt cîteva lucruri care demonstrează aprecierea noastră faţă de Cuvîntul şi legile lui Dumnezeu, precum şi speranţa în Regatul său?
◼ Cum putem dovedi că noi nu luăm întrunirile creştine şi privilegiile teocratice ca pe un lucru de la sine înţeles?
◼ Care sînt încă unele lucruri sacre faţă de care trebuie să cultivăm o profundă apreciere?