Care este poziţia noastră faţă de cei care se împotrivesc adevărului?

„Din mijlocul vostru se vor ridica oameni care vor vorbi lucruri deformate, pentru a-i atrage pe discipoli după ei.“ — FAPTE 20:30.

1, 2. a) De ce utilitate sînt astăzi evenimentele din istoria biblică? b) Care sînt evenimentele din istoria Israelului antic şi din perioada de început a adunării creştine care ne interesează acum şi de ce?

CÎND a scris adunării din Corint, apostolul Pavel le-a spus colaboratorilor săi în credinţă că lucrurile care au fost scrise în trecut urmau să servească drept exemplu de avertizare pentru ei. Acesta este un principiu de mare însemnătate chiar şi în timpul nostru. Multe evenimente din istoria biblică pot avea şi chiar au un echivalent în epoca actuală, ceea ce este util pentru noi în sensul că ne ajută să dăm o orientare judicioasă vieţii noastre. — 1 Corinteni 10:11; Romani 15:4.

² Deci va fi spre folosul nostru dacă vom examina cîteva dintre aceste evenimente din istoria Israelului antic şi din perioada de început a adunării creştine. Ne interesează în special acele evenimente sau întîmplări în legătură cu persoanele care s-au împotrivit lucrării lui Dumnezeu, precum şi modul în care aceste evenimente i-au afectat pe slujitorii lui Iehova din acele timpuri. De asemenea, evenimentele respective ne fac atenţi, ca membri ai poporului lui Iehova, la evenimentele paralele din epoca actuală, precum şi la responsabilităţile care ne revin în această privinţă. — 2 Timotei 3:16, 17.

3. Cum a fost Ieremia avertizat şi totodată mîngîiat de Iehova?

³ Cu aproximativ 40 de ani înainte de 607 î.e.n., anul în care a căzut Ierusalimul, Iehova l-a însărcinat pe Ieremia, slujitorul său credincios, să vorbească în public despre nedreptăţile care se făceau în Iuda. În cele din urmă aceste nedreptăţi l-au nemulţumit pe Dumnezeu, care a permis ca locuitorii din Iuda să fie duşi în captivitate în Babilon. Iehova îl avertizase pe Ieremia că unii i se vor împotrivi. El i-a spus: „Şi ei (împotrivitorii) vor lupta desigur împotriva ta, dar nu vor triumfa asupra ta fiindcă ‘eu sînt cu tine’, este declaraţia lui Iehova, ‘ca să te eliberez’“ (Ieremia 1:19). Aceste cuvinte l-au mîngîiat mult pe Ieremia şi l-au întărit, pentru a putea duce la îndeplinire întreaga misiune cu care îl însărcinase Dumnezeu.

4. a) Ce manifestări de ostilitate a suportat, printre altele, Ieremia? b) Ce ne spune relatarea biblică din Evrei 11:32–38 despre aceia care s-au împotrivit slujitorilor lui Dumnezeu?

⁴ Unul dintre împotrivitorii lui Ieremia era un bărbat care se numea Paşhur. Acesta era fiul unui preot din Iuda şi avea o funcţie de răspundere în casa lui Iehova. Relatarea biblică din Ieremia, capitolul 20, arată că Paşhur l-a lovit pe Ieremia şi a poruncit ca să fie pus în butuci. Iehova l-a eliberat pe Ieremia din această tortură, dar împotrivirea a continuat. Hanania, un profet din Gabaon, s-a ridicat împotriva lui Ieremia, acuzîndu-l că profeţia lui cu privire la distrugerea Ierusalimului este mincinoasă. De fapt Hanania a spus că jugul Babilonului va fi sfărîmat, iar Iuda va fi restabilită (Ieremia capitolul 28). Chiar şi Ioiachim, unul dintre regii care au domnit în Iuda, s-a împotrivit cuvintelor lui Ieremia şi a luptat împotriva lor, mergînd pînă acolo încît a aruncat în foc sulurile pe care Ieremia îşi scrisese profeţia! (Ieremia capitolul 36). Alţii au cerut moartea lui Ieremia şi au făcut ca acesta să fie aruncat într-o groapă cu noroi, pentru a muri acolo (Ieremia, capitolul 38). Aceasta a fost experienţa prin care a trecut numai unul dintre numeroşii profeţi evrei credincioşi care au vorbit în numele lui Iehova, şi care au fost calomniaţi şi atacaţi de aceia care se împotriveau mesajelor de judecată din partea lui Dumnezeu. — Vezi Evrei 11:32–38.

Lăsaţi-i în pace

5. a) Pînă unde a mers împotrivirea cu care a fost întîmpinat Isus? b) În jurul căror lucruri lipsite de importanţă căutau motiv de ceartă împotrivitorii săi?

⁵ Împotrivirea la adevăr a fost puternică şi în primul secol al erei noastra, cînd Domnul nostru Isus Cristos a fost pe pămînt. Împotrivitorii din mijlocul propriului său popor căutau să împiedice lucrurile bune pe care le făcea Isus. Dar aşa cum Iehova a dovedit că este alături de Ieremia, tot aşa El a dovedit că este şi cu Isus, pe care l-a scăpat de duşmanii săi (Luca 4:14–30; 11:53, 54; Ioan 7:1). Cei care l-au batjocorit pe Isus făceau mare caz de lucruri foarte neînsemnate. Ei i-au adus lui Isus acuzaţia că este lacom de mîncare, avid de băutură şi că mergea în compania perceptorilor ăi păcătoşilor (Matei 11:19). Ei îi acuzau pe discipolii lui Isus că voilau sabatul, deoarece aceştia smulgeau în ziua sabatului spice şi le mîncau (Marcu 2:23–28). Ei îşi băteau joc de discipolii lui Isus pe motiv că nu îşi „spălau mîinile înainte de a servi masa.“ — Matei 15:1, 2.

6. Pînă unde a mers împotrivirea faţă de Isus?

⁶ Dar aceşti împotrivitori mergeau de la lucrurile neînsemnate pînă la negarea puterii spiritului sfînt al lui Dumnezeu — putere care fusese demonstrată prin lucările miraculoase executate de Isus. După ce Isus a vindecat un om orb şi mut, posedat de demoni, cei care i se împotriveau au spus: „Omul acesta nu expulzează demonii decît prin intermediul lui Beelzebub, stăpînitorul demonilor.“ (Matei 12:22–28). Ei l-au acuzat pe Isus şi de subversiunea împotriva Cezarului (Luca 23:1, 2). În cele din urmă, ei au cerut moartea lui. — Luca 23:13–25.

7. Cum a reacţionat Isus faţă de aceia care se împotriveau adevărului?

⁷ Cum a reacţionat Isus faţă de aceia care i se împotriveau? Adresîndu-li-se apostolilor, el le-a spus: „Lăsaţi-i. Sînt călăuze oarbe. Iar dacă un orb călăuzeşte un orb, amîndoi vor cădea într-o groapă.“ (Matei 15:14). Aşadar, sfatul înţelept al lui Isus a fost: „Lăsaţi-i.“ La timpul potrivit se va vedea clar ce sînt ei în realitate.

Împotrivire din interior

8, 9. a) Ce fel de opoziţie asemănătoare celeia întîlnite de Ieremia a fost profeţită adunării creştine? b) Arătaţi cum s-a verificat acest lucru în controversa privitoare la circumcizie.

⁸ În urma morţii lui Isus, continuatorii lui au avut de întîmpinat şi ei multă împotrivire. Dar să observăm că aşa cum împotrivitorii lui Ieremia şi Isus s-au ridicat chiar din interiorul naţiunii iudaice, tot la fel, după întemeierea adunării creştine, urma să existe împotrivire din interior (Fapte 20:29, 30). Deşi această situaţie fusese prezisă, ea constituie încă o mare încercare pentru aceia care umblă în fidelitate faţă de Iehova. Dar Iehova dovedeşte că este cu poporul său, pentru a-l elibera, întocmai cum a fost şi cu Ieremia şi Isus. — Vezi 1 Petru 5:8–11.

⁹ Această împotrivire din interior, care a avut loc în primul secol, a avut un început firav. Poate că unii dintre împotrivitori au crezut că au motive logice pentru a se împotrivi, dar dorinţa lor de a fi în frunte şi de a face ca părerile lor să predomine i-a adus în situaţia de a lupta împotriva adevărului şi a celor care au stat de partea lui, atunci cînd s-a dovedit că punctele lor de vedere nu au fost corecte (1 Timotei 1:19, 20). Este interesant de observat că, atunci cînd circumcizia a devenit o problemă controversată şi un consiliu special s-a întrunit la Ierusalim pentru a discuta despre ea, unul dintre punctele menţionate în mesajul trimis adunării a fost următorul: „Am auzit că unii dintre noi v-au tulburat cu discursuri, încercînd să vă sufletele, deşi noi nu le-am dat instrucţiuni (Fapte 15:24). Aceste persoane din interiorul adunării creştine cauzau necazuri, împotrivindu-se învăţăturilor şi doctrinelor colegiului de bătrîni care avea dificila responsabilitate de a răspîndi în străinătate lumina addvărului.

10. a) Care erau doctrinele subversive pe care le răspîndeau în primul secol cei care se împotriveau adevărului? b) Ce avertisment i-a dat Pavel lui Timotei referitor la aceşti împotrivitori?

¹⁰ De exemplu, în adunare existau evident unii care spuneau că ziua lui Iehova începuse deja (2 Tesaloniceni 2:1, 2). Alţii susţineau că nu există înviere (1 Corinteni 15:12–14). În sfîrşit, o a treia categorie spunea că învierea a şi avut loc (2 Timotei 2:16–18). Pavel l-a avertizat pe Timotei cu privire la necesitatea de a fi vigilent faţă de aceia care împartăşesc asemenea păreri şi cauzează sciziuni şi devieri de la ansamblul adevărurilor creştine revelate adunărilor. Observaţi cuvintele apostolului: „Să le porunceşti unora să nu înveţe o altă doctrină şi nici să nu acorde atenţie istorisirilor neadevărate şi genealogiilor care nu duc la nimic, ci care dau loc mai degrabă la motive de cercetare, decît să distribuie de la Dumnezeu ceva în legătură cu credinţa. Într-adevăr, obiectivul acestui mandat este iubirea dintr-o inimă curată şi dintr-o conştiinţă bună şi dintr-o credinţă fără ipocrizie. Deviind de la aceste lucruri, unii s-au abătut naufragiind în vorbărie goală, voind să fie învăţători ai legii, dar fără să înţeleagă nici ce spun, nici lucrurile asupra cărora fac afirmaţii categorice.“ — 1 Timotei 1:3–7.

11. Ce putem învăţa din deosebirile de păreri case se vehiculau în adunarea creştină din primul secol? De ce trebuie să explicăm urgent această învăţătură?

¹¹ Ce putem învăţa din toate aceste lucruri? Iată ce: faptul că în adunarea creştină din primul secol al erei noastre existau păreri deosebite. De asemenea, exista o împotrivire din interior, din partea acelora care pretindeau că fac parte din adunarea lui Dumnezeu. Care era cauza acestor stări de lucruri? Pavel o menţionează în Filipeni 1:15: „Unii îl predică pe Cristos din invidie şi rivalitate; dar alţii şi din bunăvoinţă.“ Traducerea Today’s English Version menţionează că aceştia aveau un motiv nesănătos, deoarece erau „geloşi şi certăreţi.“ Într-adevăr, lucrurile care s-au scris în trecut ne servesc drept exemplu de avertizare, cu atît mai mult acum, cînd trăim chiar la sfîrşitul sistemului de lucruri rău, condus de Diavol. — 2 Timotei 3:1–7.

Scopul pe care îl urmăresc împotrivitorii

12, 13. a) Are opoziţia manifestată în primul secol al erei noastre vreun corespondent actual? b) Care este scopul principal al împotrivitorilor actuali?

¹² Întreptîndu-ne atenţia spre epoca actuală, vedem oare vreo situaţie echivalentă cu evenimentele pe care le-am menţionat mai sus? Bineînţeles. Printre noi au fost unii care au căutat să distrugă lucrarea bună pe care poporul lui Iehova a făcut-o în lumea întreagă. Unii au devenit geloşi, certăreţi, plini de ambiţii egoiste, dorind adesea să-şi facă un renume. Ei pot deveni „oameni care murmură şi care se plîng de soarta lor în viaţă, procedînd conform propriilor lor dorinţe (. . .) în timp ce admiră personalităţi, avînd în vedere propriul lor profit“ (Iuda 16). Toate acestea pot da naştere la îndoieli, vrajbă şi diviziuni în mijlocul poporului lui Dumnezeu. Căutînd să vîneze greşelile altora, aceste persoane pierd din vedere lucrarea extrem de importantă pe care Dumnezeu le-a dat-o creştinilor, şi anume aceea de a fi „nu numai ascultători“, ci „persoane care practică cuvîntul“, împlinind ceea ce Iehova a poruncit continuatorilor fideli ai Fiului său, Isus Cristos, să facă. — Iacob 1:22–25; Matei 28:18–20.

¹³ Scopul urmărit de aceşti împotrivitori care atacă adunarea creştină este de a submina credinţa poporului lui Iehova, adică de a atrage după ei pe discipoli. Pavel i-a avertizat pe bătrînii din Efes cu privire la această tentativă răutăcioasă şi le-a spus: „Din mijlocul vostru se vor ridica oameni care vor vorbi lucruri deformate, pentru a-i atrage pe discipoli după ei“ (Fapte 20:30). Iuda a dat un avertisment asemănător: „S-au infiltrat printre voi anumiţi oameni demult destinaţi prin Scripturi pentru această judecată, oameni lipsiţi de respect faţă de Dumnezeu, care schimbă favoarea nemeritată a Dumnezeului nostru într-un pretext pentru o conduită imorală şi care se dovedesc falşi faţă de singurul nostru Proprietar şi Domn, Isus Cristos.“ (Iuda 4). Situaţii similare au apărut şi în secolul al XX-lea, în cadrul adunării poporului lui Iehova!

14, 15. a) Care este metoda violeană pe care o folosesc unii împotrivitori contemporani? b) Ce le scapă din vedere acestor împotrivitori?

¹⁴ Aceşti împotrivitori nu găsesc bucurie în participarea la marea lucrare de formare a discipolilor. Dimpotrivă, ei se apropie cu viclenie de aceia care sînt deja Martori şi le vorbesc astfel încît dă slăbească hotărîrea acestor slujitori fideli de a-şi îndeplini în totalitate decicarea lor faţă de Iehova. Ei propagă ideea că, deoarece Iehova este un Dumnezeu atît de iubitor, el cu siguranţă nu pretinde din partea tuturor acelora care vor să-i fie pe plac să se angajeze într-o asemenea lucrare dificilă ca predicarea din casă în casă şi să suporte persecuţie din partea celor care se împotrivesc adevărului. Nu, — le-ar putea spune ei — tot ceea ce Dumnezeu pretinde de la noi este să fim oameni buni, să dăm ajutor celor care suferă din punct de vedere fizic şi să ne iubim semenii.

¹⁵ Unora le este dificil să facă faţă acestei metode viclene. Este adevărat că Iehova este iubitor şi vrea să fim persoane care manifestă bunătate. Cu siguranţă, el vrea ca slujitorii săi creştini să-şi dovedească iubirea faţă de semenii lor, tratîndu-i cu amabilitate şi îngrijindu-se de necesităţile lor fizice ori de cîte ori este nevoie (Luca 6:35, 36). Dar aceste lucruri nu sînt suficiente! Aceia care se împotrivesc uită deseori că Tatăl nostru Iehova a spus, de asemenea, în principal prin Fiul său Isus Cristos, că noi trebuie să facem discipoli, învăţîndu-i pe oameni şi predicînd „vestea bună a regatului“ ca mărturie în toată lumea. — Matei 24:14; Ioan 15:17–27.

16. Ce alte „lucruri deformate“ folosesc împotrivitorii de astăzi pentru a încerca să inducă în eroare poporul lui Iehova?

¹⁶ Să analizăm şi alte „lucruri deformate“ folosite pentru a induce în eroare pe poporul lui Dumnezeu din epoca actuală. Din cînd în cînd, împotrivitorii pun la îndoială diferitele învăţături pe care poporul lui Iehova le respectă. Deseori aceste ocazi devin dispute cu privire la unele cuvinte, întocmai cum a fost şi în primul secol (1 Timotei 6:3, 4). De asemenea, ei pun la îndoială necesitatea unei organizaţii care să îndrume gîndirea poporului lui Dumnezeu. Părerea acestor împotrivitori este că spiritul lui Dumnezeu poate îndruma persoana individuale, fără existenţa unei anumite corporaţii conducătoare organizate, care să dea directive. Ei declară că tot ce are de făcut omul este să citească Biblia. Dar creştinătatea citeşte Biblia de atîtea secole şi totuşi trîmbiţa ei nu scoate decît un sunet cu totul nedesluşit. Observaţi haosul şi bîjbîiala cu privire la înţelegerea adevăratului mesaj pe care îl conţine Cuvîntul lui Dumnezeu! Ce deosebire imensă este între această atitudine şi pacea şi unitatea care au fost prezise că vor exista între creştinii adevăraţi care nu numai că citesc Biblia, dar şi cercetează şi aplică zelos învăţăturile ei! — Efeseni 4:3–6.

Împotrivitorii n-au şanse de reuşită

17. În concluzie, ce poziţie trebuie să adoptăm faţă de aceia care se împotrivesc adevărului?

¹⁷ În concluzie, ce poziţie trebuie să adoptăm faţă de aceia care se împotrivesc şi caută să submineze credinţa pe care am primit-o prin Martorii lui Iehova şi organizaţia creştină pe care Iehova o foloseşte? Sfatul lui Isus cu privire la împotrivitori este: „Lăsaţi-i. Sînt călăuze oarbe. Iar dacă un orb călăuzeşte un orb, amîndoi vor cădea într-o groapă.“ (Matei 15:14). A te certa cu aceste persoane, a le demonstra anumite lucruri şi a le aduce argumente sînt încercări zadarnice şi ele nici nu constituie o procedură creştină. Nimei nu este obligat să facă parte dintre Martorii lui Iehova. A fi un Martor al lui Iehova este un privilegiu şi o responsabilitate pe care ni le-am asumat din proprie iniţiativă (Psalm 110:3). Dacă unele persoane nu vor să facă parte din aranjamentul aprobat şi binecuvîntat de Iehova, aceasta este o hotărîre personală.

18. În ce fel ni se aplică astăzi sfatul din Romani 16:17, 18?

¹⁸ Scopul nostru este de a ne comporta aşa cum se cuvine unor adevăraţi creştini să se comporte faţă de aceia care se împotrivesc adevărului. Totuşi, mai sînt cîteva lucruri de care trebuie să ţinem seama. Iată ce sfat a dat Pavel creştinilor din adunarea din Roma: „Vă îndemn acum, fraţilor, să fiţi vigilenţi cu privire la aceia care provoacă sciziuni şi ocazii de poticnire împotriva învăţăturii pe care v-aţi însuşit-o, şi evitaţi-i. Fiindcă oamenii de felul acesta nu sînt sclavi ai Domnului nostru Isus Cristos, ci ai propriului lor pîntece; şi prin cuvinte dulci, şi (printr-un) limbaj măgulitor ei seduc inimile celor inocenţi.“ (Romani 16:17, 18). Ar fi o dovadă de lipsă de judecată sănătoasă dacă ne-am angaja într-o dispută biblică cu aceia care încearcă să cauzeze dezbinare. Nu permiteţi acestor împotrivitori să vă tulbure liniştea. Conduita lor nici nu va dăuna adevărului, nici nu îl va împiedica pe Iehova să ducă la îndeplinire ceea ce Cuvîntul său spune că va face.

19. Ce prezentare face Pavel în Evrei 6:4–8 cu privire la aceia care au căzut de la adevăr?

¹⁹ Cît de mîngîietoare sînt, într-o astfel de împrejurare, cuvintele profetului Isaia: „Nici o armă care va fi făcută împotriva ta nu va avea succes, şi vei condamna orice limba care se va ridica în judecată împotriva ta“! (Isaia 54:17). Apostolul Pavel i-a spus lui Timotei despre Iane şi Iambre, care s-au împotrivit lui Moise, şi a arătat că nebunia lor devenise evidentă tuturor (2 Timotei 3:8, 9). Astfel deci cei care provoacă dezbinare şi caută să deruteze poporul lui Dumnezeu se află într-o poziţie foarte periculoasă înaintea lui Iehova. Nimeni dintre aceştia să nu desconsidere cuvintele de avertizare consemnate de Pavel în Evrei 6:4–8, unde este arătat că aceia care păcătuiesc intenţionat împotriva spiritului sfînt al lui Dumnezeu nu pot fi niciodată reduşi la căinţă.

20. a) De ce nu trebuie niciodată să ne alarmăm de ceea ce încearcă împotrivitorii să facă? b) Ce trebuie să facem pentru a putea fi asiguraţi că niciodată nu vom fi separaţi de iubirea lui Dumnezeu?

²⁰ Deci poziţia noastră faţă de aceia care se împotrivesc adevărului este precizată fără echivoc în Cuvîntul lui Dumnezeu. Să nu uitaţi niciodată că nu sîntem singuri: sîntem sprijiniţi de Iehova, Cristos Isus şi toţi sfinţii îngeri (Matei 13:41, 42). De asemenea, avem asigurarea dată de Isus însuşi, şi anume că el va fi cu continuatorii săi „în toate zilele, pînă la încheierea sistemului de lucruri“ (Matei 28:20). Deci să nu ne alarmăm inutil cînd împotrivitorii se ridică şi luptă împotriva adevărului. Această acţiune face parte din efortul lui Satan de a opri răspîndirea veştii bune despre Regat. Dar dacă rămînem loiali şi, prin conduita şi cuvîntul nostru, dăm un minunat exemplu de devoţiune sfîntă, sîntem asiguraţi că vom ieşi victorioşi în toate lucrurile, prin acela care ne iubeşte. Aşadar, să continuăm neabătuţi, „convinşi că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici guvernările, nici lucrurile prezente, nici lucrurile viitoare, nici puterile, nici înălţimea, nici adîncimea, nici vreo altă creaţie nu va fi în stare să ne separe de iubirea lui Dumnezeu, care este în Cristos Isus, Domnul nostru.“ — Romani 8:37–39.

Ce ne spun următoarele texte scripturale despre aceia care se împotrivesc adevărului?

□ Fapte 20:30; Iuda 4?

□ Matei 15:14; Romani 16:17, 18?

□ Ieremia 1:19; Isaia 54:17?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 28]

„Lăsaţi-i. Sînt călăuze oarbe.“

[Legenda ilustraţiei de la pagina 30]

Nu slăbi niciodată în hotărîrea ta de a depune mărturie despre adevăr.

[Notă de subsol]