De veghe fără întrerupere timp de 100 de ani
ODATA cu această ediţie, Turnul de veghere lasă în urmă un secol de publicare neîntreruptă. In timpul acestor o sută de ani s–au petrecut multe schimbări în lume. Chiar şi acestă revistă a suferit unele schimbări, dar în unele puncte de vedere importante ea nu s–a schimbat deloc. Examinaţi acum felul în care Turnul de veghere a stat de veghe fără întrerupere timp de 100 de ani.
Această revistă şi–a făcut apariţia în iulie 1879. Unul dintre principalele motive ale venirii sale în existenţă a fost o dispută asupra preţului de răscumpărare. Aceasta l–a îmboldit pe Charles T. Russel să publice Turnul de veghere în care, după cum a scris el mai tîrziu, „(va fi) apărat preţul de răscumpărare şi vor fi făcute de cunoscut în mod public, cît mai larg posibil, Veştile Bune de mare Bucurie“.
Numele de Turnul de veghere a fost potrivit, întrucît în antichitate străjerii de pe turnuri îi avertizau adeseori pe alţii cu privire la o primejdie apropiată. Lucrul acesta este fundamental şi în probleme spirituale, căci Dumnezeu spune prin profetul său Ezechiel: „Fiul omului, te-am făcut străjer pentru casa lui Israel, şi va trebui să asculţi vorbirea gurii mele şi va trebui să–i avertizezi din partea mea.“ (Ezec. 3:17) Această revistă s–a străduit în mod conştiincios să corespundă numelui ei, exercitînd o neîntreruptă veghere spirituală.
INCREDERE IN IEHOVA
In cea de a doua ediţie a Turnului de veghere ne–am exprimat încrederea că (revista) „îl are de sprijinitor al ei pe IEHOVA“. Editorii revistei sînt recunoscători că timp de multe decenii ea le–a putut aduce cititorilor ei „mîngîierea pe care o dau Scripturile“ precum şi o îndrumare de încredere pe care nu o poate da nimeni altcineva decît Cuvîntul lui Dumnezeu, Biblia. (Ps. 119:105; Rom. 15:4) Totuşi editorii nu îşi stribuie lor meritul pentru ajutorul spiritual pe care l–a dat această revistă. Ei caută să fie „învăţaţi de Iehova“, de către Cel Prea Inalt. — Ioan 6:45
Această încredere în Iehova a fost binecuvîntată şi au existat toate dovezile sprijinului divin. Tirajul primei ediţii a Turnului de veghere nu a fost decît de 6.000 exemplare, într–o singură limbă, cu o apariţie lunară. Astăzi se tipăresc de două ori pe lună peste nouă milioane de exemplare. Totodată, Turnul de veghere se publică acum în peste 82 de limbi. Atribuim această creştere lui Dumnezeu. — Zah. 4:6
SUSTINE CUVINTUL LUI DUMNEZEU
De la începuturile ei această revistă a susţinut adevărurile biblice de bază. De pildă, în ediţia din august 1882 se declara: „Afirmăm cu încredere că numele Iehova nu a fost aplicat niciodată nimănui în Scripturi decît Tatălui“. Recunoscînd rolul Fiului lui Dumnezeu, prima ediţie spunea că „meritul în faţa lui Dumnezeu se întemeiază . . . . pe jertfa perfectă a lui Christos“.
In cursul anilor Turnul de veghere a prezentat şi alte adevăruri biblice cum sînt cele privitoare la starea morţii, la speranţa învierii şi la regatul lui Dumnezeu (Ecl. 9:5, 10; Dan. 2:44; 7:13, 14; Fap. 24:15). Cel care a protestat a fost mai ales clerul creştinătăţii. De ce? Pentru că aceste adevăruri veneau în contradicţie cu multe dintre învăţăturile lor, cum sînt nemurirea sufletului uman, purgatoriul, chinul veşnic şi Trinitatea. — Ezec. 18:4; Ioan 14:28.
Turnul de veghere a arătat de la început că la cea de a doua venire a lui Christos, parousia sa va fi o prezenţă invizibilă ca persoană spirituală puternică. (Mat. 24:3; 1 Pet. 3:18) In plus, datorită stării ei de veghe permanentă, această revistă a arătat încă din ediţiile ei de la început (martie şi iunie 1880) spre anul 1914 ca spre un an culminant. Aceasta avea să fie reperul încheierii timpurilor păgînilor cu o durată de 2 520 de ani, vreme în care naţiunile neiudaice aveau să stăpînească peste pămînt fără amestecul vreunui regat al lui Dumnezeu. — Luca 21:24, Authorized Version.
Fireşte că deşi această revistă a publicat un asemenea material cu valoare de iluminare, noi nu pretindem că sîntem infailibili. Iehova Dumnezeu este Acela spre care privim cu recunoştinţă pentru instruire spirituală. (Ps. 119:169) Pentru orice clarificare a vreunui punct de vedere, noi am depins de activitatea spiritului său sfînt sau de forţa sa activă. Acel spirit „cercetează . . . lucrurile adînci ale lui Dumnezeu“. — 1 Cor. 2:10.
TREBUIE VESTITA ACEASTA „VESTE BUNA“
Dar adevăratul creştinism nu constă doar în cercetarea Scripturilor şi în învăţarea adevărului. Isus le–a poruncit continuatorilor săi să ‘meargă şi să facă discipoli’ şi le–a spus că „vestea bună“ trebuie predicată în toate naţiunile. — Mat. 28:19, 20; Marcu 13:10. Astfel, în mod corespunzător, ediţia noastră din aprilie 1881 conţinea un articol intitulat: „Este nevoie de 1 000 de predicatori“. Cu timpul un număr de oameni a răspuns acestui apel. O altă ediţie a acestei reviste declara foarte expresiv: „Predici tu? Noi credem că nimeni nu va face parte din turma mică [a continuatorilor unşi ai lui Cristos] dacă nu este un predicator . . . Da, noi am fost chemaţi să suferim împreună cu el şi să facem de cunoscut acea veste bună.“
INFRUNTIND PROVOCAREA UNOR SCHIMBARI DE ATITUDINE
In ultimii ani ai secolului al nouăsprezecelea vestitorii „veştii bune“ au avut de înfruntat, desigur, provocări. Este adevărat că s–au făcut unele schimbări în stilul de viaţă al multor ţări. Pe la 1880 au apărut primele telefoane, lumina electrică şi tramvaiele alectrice. Anul 1890 a văzut apariţia cîtorva „trăsuri fără cai“ sau automobile. Dar pentru vestitorii veştii bune, provocarea a constat în necesitatea de a înfrunta schimbările de atitudine faţă de Biblie.
Charles Darwin îşi expusese teoria evoluţiei omului, publicînd în anul 1859 lucrarea „Originea speciilor“. Cu timpul, evoluţia, înaltul criticism al Bibliei şi altele ca acestea, au constituit o provocare pentru apărătorii Cuvîntului inspirat al lui Dumnezeu.
Turnul de veghere s–a străduit să facă faţă provocării pe care o constituiau schimbările de atitudine. Spre exemplu, ediţia din martie 1885 conţinea un articol intitulat „Evoluţia şi era creierului“. Fireşte că teoria evoluţiei a fost dovedită în paginile acestei reviste de numeroase ori ca fiind falsă.
Dar cum stau lucrurile cu alţi critici ai Bibliei? Unii au susţinut că Isaia l–a menţionat din greşeală pe Sargon drept rege al Asiriei, întrucît istoria laică nu a făcut nici o menţiune cu privire la el. (Is. 20:1) Insă Turnul de veghere din ianuarie 1886 a indicat descoperirile făcute, care arată că Biblia are dreptate.
Acestea sînt doar cîteva exemple. In cursul anilor, această revistă a publicat informaţii care dovedesc că Scripturile sînt „cuvîntul lui Dumnezeu“. (1 Tes. 2:13; 2 Tim. 3:16, 17) Nu stilul literar fără asemănare, ci încrederea în Iehova şi în Biblie i–a dat Turnului de veghere posibilitatea de a face faţă provocarii schimbărilor de atitudine.
SPRIJINITOR AL REGATULUI LUI DUMNEZEU
In cursul anilor chiar şi Turnul de veghere a fost supus unor schimbări. Spre exemplu, ediţia sa engleză, o revistă de 16 pagini, a devenit în anul 1892 bilunară, iar din 1908 tirajul ei s–a ridicat la 30 000 de exemplare. Cu începere din 1909 ea s–a numit „Turnul de veghere şi vestitorul prezenţei lui Christos“. Mai tîrziu un pas foarte important s–a făcut odată cu ediţia din 1939, cînd această revistă a fost numită „Turnul de veghere (care) anunţă regatul lui Iehova“. O schimbare a formatului revistei a fost introdusă odată cu ediţia din 15 august 1950, cînd această publicaţie a devenit o revistă de 32 de pagini. De atunci aspectul ei grafic s-a îmbunătăţit prin lucrări de artă grafică în culori şi prin desene potrivite pe copertă.
In ce priveşte însă susţinerea Cuvîntului lui Dumnezeu, Turnul de veghere nu s–au schimbat deloc.
Pînă în ziua de azi el rămîne un apărător credincios al guvernului lui Dumnezeu, un „vestitor al Regatului lui Iehova“. In plus, această revistă a stat mereu de veghe, atrăgînd atenţia asupra avertismentelor scripturale de „a rămîne treji“ spiritual. El i–a făcut totodată atenţi pe cititorii săi cu privire la războaie, foamete, epidemii şi alte indicii ale faptului că acestea sînt „timpurile critice“ care marchează „zilele din urmă“. — Mat. 24:3–14; Luca 21:10–36; 2 Tim. 3:1–5.
Cînd timpurile păgînilor au ajuns la încheiere, naţiunile s–au încurcat progresiv în lanţurile întîiului război mondial, care a pretins pînă la urmă o jertfă de vreo zece milioane de vieţi omeneşti. După acest conflict de întindere mondială, a fost propusă crearea Ligii Naţiunilor şi printre sprijinitorii ei entuziaşti s–au numărat şi bisericile Angliei şi Canadei. La 18 decembrie 1918 Consiliul Federal al Bisericilor lui Christos din America (constituit din reprezentanţii diferitelor confesiuni protestante) i-au trimis preşedintelui Statelor Unite — Woodrow Wilson Daclaraţia adoptată de către ele şi în care se afirma: „O asemenea Ligă nu este doar un expedient politic; ea este mai degrabă expresia politică a regatului lui Dumnezeu pe pămînt.“ Dar în anul 1919 Turnul de veghere a arătat cu îndrăzneală că Liga Naţiunilor va eşua.
Odată cu izbucnirea celui de al doilea război mondial, în anul 1939, Liga Naţiunilor s–a scufundat în înactivitate. In anul 1942, cînd furtuna acelui teribil conflict bîntuia cu toată puterea, Martorii lui Iehova s–au întîlnit la o mare adunare la care au ascultat cuvîntarea publică principală care îndemna la reflecţie: „Pace — poate ea dura?“ „Pe măsură ce se dezvolta subiectul cuvîntării“ — raporta Turnul de veghere — „în mintea auditoriului se zugrăvea tot mai limpede cu ajutorul cuvintelor o viziune conformă capitolului 17 din Apocalips, făcîndu–l să–şi dea seama de identitatea fiarei stacojii care acum „nu mai este“ dar pe care a văzut–o gata să se ridice din abis pentru a deveni fiara care „era şi nu mai este şi (care) va fi iarăşi prezentă“, de această dată purtînd în spate o curvă religioasă babilonică, bălăbănindu–şi picioarele de pe spinarea fiarei. Lucrul acesta nu va fi însă de durată, ci doar pe ‘un timp de un ceas’, şi apoi curva va fi răsturnată din şea şi nimicită, iar Regele regilor şi Domnul domnilor’ o va nimici şi pe această . . . ‘fiară a păcii’ cu cele şapte capete şi cu cele zece coarne ale ei.“ Chiar înainte de a–şi face Liga din nou apariţia, sub înfăţişarea Naţiunilor Unite, în anul 1945, Turnul de veghere a declarat cu curaj că nici o organizaţie de felul ei făcută de mîna omului nu va instaura o pace durabilă, ci lucrul acesta îl va face numai regatul lui Dumnezeu.
ANUNTAREA REGATULUI
După primul război mondial lucrarea de vestire a „veştii bune“ a luat avînt. I s–a dat un puternic impuls în special în anul 1922 printr–un congres creştin de la Cedar Point, Ohio, SU. Preluînd chemarea la acţiune lansată la acea adunare, Turnul de veghere i–a îndemnat pe vestitorii „veştii bune“ ‘să vestească, să vestească pe Rege şi regatul său.’
Deceniul al treilea s–a încheiat cu falimentul bursei de valori din New York, care a avut ca rezultat Marea Depresiune economică din deceniul al patrulea, cînd a fost afectată de o mare creştere a şomajului şi de o mare criză în activitatea economică aproape fiecare ţară de pe pămînt. Dar în ciuda dificultăţilor economice prin care au trecut, creştinii consacraţi au ajuns la o piatră kilometrică în anul 1931. Adunaţi la un congres, ei au adoptat cu entuziasm o rezoluţie (publicată imediat după acea ea în Turnul de veghere) în care ei declarau: „Imbrăţişăm cu bucurie şi ne însuşim numele pe care l–a rostit gura Domnului Dumnezeu, şi dorim să fim cunoscuţi şi numiţi cu numele de . . . . . . Martori ai lui Iehova“.
HRANA SPIRITUALA „LA VREMEA POTRIVITA“
Un obiectiv important al Turnului de veghere, după cum s–a declarat chiar în prima sa ediţie, a fost să dea ‘partea de hrană la vremea potrivită casei credinţei’. (Luca 12:42; Gal. 6:10) Noi sîntem recunoscători că prin aceste pagini a fost cu putinţă să se îndrepte atenţia spre Cuvîntul lui Dumnezeu şi să se furnizeze astfel hrană spirituală „la vremea potrivită“ nu numai spre folosul urmaşilor unşi ai lui Christos, ci şi spre folosul asociaţilor lor din „marea mulţime“. — Mat. 24:45; Apoc. 7:4–10.
Pentru exemplificare, gîndiţi–vă la anii 1933–1945 cînd cel de Al Treilea Reich al lui Adolf Hitler a încercat să–i extermine pe Martorii lui Iehova din Reich–ul german. Activitatea lor a fost interzisă iar 6 019 Martori au fost arestaţi, mulţi dintre ei de cîte doua, trei şi chiar de mai multe ori. Două mii au avut de suferit în lagărele de concentrare. Au murit în locurile de detenţie 635 de Martori, 203 dintre ei fiind executaţi. Puterea lor spirituală s–a păstrat însă, în parte prin faptul că şi–au adus aminte de materialele citite mai înainte în Turnul de veghere şi în parte prin faptul că au introdus pe furiş în lagăre revista şi au discutat asupra informaţiilor scripturale din noile articole. Un exemplu remarcabil de „hrană la vremea potrivită“ a fost articolul „Neutralitate“ din Turnul de veghere, publicat pentru prima dată la sfîrşitul anului 1939. El i–a întărit pe Martorii lui Iehovaî în poziţia lor de creştini neutri, pe care deja şi–o aleseseră. — Ioan 17:6.
Rugăciunea, încrederea în Iehova şi aprecierea faţă de hrana spirituală întaresc credinţa. In consecinţă, din numeroasele exemple care ar putea fi citate, Turnul de veghere a publicat aceste cuvinte provenite de la o victimă a lagărelor de concentrare şi pe care le–a scris în ultima sa scrisoare: „Avînd în vedere faptul că mi–am menţinut obiecţia, sentinţa de condamnare la moarte a fost pronunţată . . Simt o asemenea pace, o asemenea linişte, cum nici nu–ţi poţi imagina . . . Dragii mei scumpi, împliniţi–mi această dorinţă: fiţi credincioşi şi tari ca să ne putem revedea în curînd pentru totdeauna.“
In decursul aceleiaşi perioade creştinii adevăraţi de pretutindeni au tras foloase din hrana spirituală „la vremea potrivită“, aşa cum a fost publicată în această revistă. In anii 1933–1951 au fost arestaţi în Statele Unite mii de Martori din pricina poziţiei lor de creştini neutri. In plus, au fost dezlănţuite asupra Martorilor din acea ţară cel puţin 1 500 de atacuri ale mitocănimii. Ei au luptat însă cu curaj în faţa tribunalelor şi adeseori au învins, lăsînd astfel o amprentă de neşters ca luptător pentru libertăţi civile.
Odată cu lansarea bombelor atomice asupra oraşelor Hiroşima şi Nagasaki din Japonia, în anul 1945, lumea a intrat în era groazei şi a nesiguranţei. Ruşii au lansat pe o orbită în jurul pămîntului cel dîntîi satelit artificial în anul 1957 şi astfel era spaţială a devenit o realitate. In timpul deceniului al cincilea s–au stîrnit în diferite locuri de pe pămînt tulburări civile şi naţionalismul era în creştere. Totuşi în toţi acei ani, Turnul de veghere s–a străduit să furnizeze la timp hrană spirituală. Privind retrospectiv, un exemplu remarcabil de o asemenea „hrană la timpul potrivit“ pare să fi fost articolele Turnului de veghere din 1962 care au clarificat poziţia creştină privitoare la supunerea relativă faţă de „autorităţile superioare (publice)“ ale guvernelor. — Rom. 13:1–7.
DE VEGHE IN CONTINUARE
Trăim astăzi în vremuri tulburi. Poluarea ameninţă sănătatea şi viaţa. In foarte multe cazuri există dovezi ale lipsei de omenie a omului faţă de om. Adeseori predomină egoismul, oamenii suferă de foame precum şi în alte feluri. Iehova însă promite că îi va duce „la ruină pe cei care ruinează pămîntul.“ — Apoc. 11:8. Astfel există o „veste bună“ pentru cei care o vor aprecia, şi această revistă continuă să prezinte acest încurajator mesaj.
Timp de o sută de ani Turnul de veghere a stat de veghe fără întrerupere în sens spiritual. Dacă va vrea Iehova, el va rămîne şi de aici înainte de veghe. Noi sperăm sincer că şi voi veţi putea veghea fără întrerupere cu ajutorul acestei reviste, aşteptind cu încredere timpul cînd Iehova Dumnezeu va aduce eliberarea oamenilor cu inimă sinceră în promisele sale „ceruri noi“ şi „un pămînt nou“, care vor fi pline de binecuvîntări. — 2 Petru 3:11–13.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 4]
1914 — LA SFIRSITUL TIMPULUI PAGINILOR
Voi sănteţ martorii mei, zice Iehova
[Legenda ilustraţiei de la pagina 6]
Timpurile păgînilor se sfîrşesc în octombrie 1914
[Legenda ilustraţiei de la pagina 7]
“Noul nostru nume“ ediţia din octombrie 1931
[Legenda ilustraţiei de la pagina 8]
1939 — în culori
1950 — aspect nou