Creierul: complexitatea lui ne uluieşte

„Creierul uman constituie cea mai mare enigmă: Cum poate o masă de ţesut, care are aceeaşi consistenţă cu cea a unui ou crud, să fie răspunzătoare de «mintea», gândurile, personalitatea, amintirile şi sentimentele noastre şi chiar de conştiinţa noastră?“ — Prof. dr. Susan Greenfield, The Human Mind Explained (Descifrarea minţii umane).

CREIERUL controlează funcţiile organismului. El ne face capabili să învăţăm concepte noi, chiar limbi noi, şi să reţinem şi să ne amintim întâmplări din viaţa noastră. Totuşi neurobiologul James Bower recunoaşte: „De fapt, noi nu ştim ce fel de maşină este creierul“. Neurologul Richard Thompson este de aceeaşi părere: „Mai avem multe de învăţat comparativ cu ceea ce cunoaştem în prezent“. Deoarece interesul faţă de dezvăluirea misterelor legate de creier este foarte mare, Congresul American a declarat deceniul 90–99 drept Deceniul Creierului.

O privire în interiorul capului

Lobii plini de pliuri ai cortexului cerebral, adică stratul exterior al creierului, prezintă cele mai uimitoare caracteristici (vezi diagrama de la pagina 4 şi chenarul de la pagina 8). Acest strat de materie cenuşie, gros de aproximativ câţiva milimetri, care are multe circumvoluţiuni, conţine circa 75% din neuronii creierului (celule nervoase), numărul lor fiind cuprins între 10 şi 100 de miliarde. Însă unii oameni de ştiinţă afirmă că nici chiar acest număr mare de neuroni nu poate constitui o explicaţie pentru complexitatea creierului.

Mulţi neuroni au o structură alungită, asemănătoare unei cozi, numită axon. Celelalte fibre care se ramifică din neuron sunt micuţe dendrite, care seamănă cu ramurile şi rămurelele unui copac ce înmugureşte. Acestea îi oferă unui neuron tipic posibilitatea de a face mii de legături cu alţi neuroni. De fapt, neuronii nu se ating niciodată între ei. Spaţiul dintre ei, numit sinapsă, este traversat de mici cantităţi de substanţe chimice, ceea ce face ca întreaga structură să devină şi mai complexă.

„Numărul posibilelor combinaţii de legături sinaptice“ din creier este „mai mare decât numărul total al particulelor atomice din care este format universul cunoscut“, estimează un specialist.

Cortexul, care conţine atât de mulţi neuroni, este, probabil, cea mai cunoscută parte a creierului. Însă ce se poate spune despre regiunile situate sub cortex? De exemplu, corpul calos asigură legătura vitală dintre cele două emisfere cerebrale, stângă şi dreaptă. În apropiere se află talamusul (provine din cuvântul grecesc care înseamnă „cameră interioară“), prin care trece cea mai mare parte a informaţiilor primite de creier; lângă el găsim hipotalamusul (din cuvântul grecesc pentru „camera interioară de jos“), care ajută la reglarea tensiunii arteriale şi a temperaturii corpului; urmează o mică prelungire numită hipofiză (glanda pituitară). Această glandă controlează sistemul endocrin prin secretarea unor substanţe chimice numite hormoni, care influenţează ceea ce produc toate celelalte glande din corp. Apoi observăm puntea, care prelucrează informaţiile legate de mişcările pe care le facem, şi bulbul, care controlează respiraţia, circulaţia sângelui, ritmul cardiac şi digestia. Ele fac toate acestea fără ca noi să ne dăm seama că există!

Având componente atât de diferite, cum funcţionează creierul? Şi cum îl putem folosi cel mai bine? În următoarele două articole se vor oferi câteva răspunsuri posibile.

[Chenarul de la pagina 4]

De ce nu avem nevoie de un cap mai mare

„Dacă cortexul cerebral al creierului uman ar fi fost neted, fără pliuri, creierul ar fi avut aproape aceeaşi mărime ca a unei mingi de baschet, şi nu ar fi fost aproape cât doi pumni strânşi, aflaţi unul lângă altul.“ — Prof. dr. Susan Greenfield.

[Diagrama de la paginile 4, 5]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

CÂTEVA COMPONENTE ALE CREIERULUI

Prezentat în mărime naturală

Cortexul cerebral

Stratul exterior al celor două emisfere cerebrale, strat relativ subţire

Creierul mare

Cea mai mare structură a creierului. Ocupă cea mai mare parte a craniului

Cortexul vizual

Cerebelul

Înseamnă literalmente „creierul mic“. Este o structură situată la baza creierului, în partea din spate a acestuia

Puntea

Bulbul

MIEZUL

Corpul calos

Un fascicul de fibre nervoase care leagă cele două emisfere cerebrale

Talamusul

Hipotalamusul

Controlează anumite funcţii autonome ale organismului

Hipofiza (glanda pituitară)

[Provenienţa diagramei]

Realizat pe baza cărţii The Human Mind Explained, de prof. dr. Susan Greenfield, 1996