Înfierea: Ce decizie să iei?

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN MAREA BRITANIE

„ÎNFIEREA este o măsură luată în folosul copiilor, nu un aranjament prin care cuplurile fără copii primesc un bebeluş“, susţine o lucrătoare din cadrul serviciilor britanice de asistenţă socială. Chiar şi în acest caz, ce cuvânt are de spus, în general, un copil în legătură cu înfierea lui?

Te gândeşti să înfiezi un copil? Atunci nu te afli doar în faţa unei decizii de natură afectivă, ci şi în faţa unei decizii care nu mai poate fi schimbată. Cât de bine se va integra copilul în familia ta?

Dacă eşti un copil înfiat, îi cunoşti pe părinţii tăi naturali? Dacă nu, crezi că lucrurile s-ar schimba în cazul în care ai şti cine sunt ei?

Eşti o mamă care se gândeşte să renunţe la copilul ei ca să fie înfiat? Este înfierea, într-adevăr, singura soluţie şi urmăreşte ea binele copilului tău?

În 1995, în Statele Unite au fost înfiaţi peste 50 000 de copii, dintre care aproape 8 000 proveneau din afara graniţelor. Din ce în ce mai mulţi oameni înfiază copii din alte ţări. Potrivit revistei Time, în ultimii 25 de ani, familiile din Statele Unite au înfiat peste 140 000 de copii născuţi în alte ţări. Cifrele similare din Europa sunt: Suedia 32 000, Olanda 18 000, Germania 15 000 şi Danemarca 11 000.

Te regăseşti în vreuna dintre aceste situaţii? Atunci când înfiezi un copil, viaţa ta — nu numai viaţa copilului — nu va mai fi niciodată aceeaşi. Părinţii adoptivi se aşteaptă pe bună dreptate să aibă parte de multe bucurii, însă ei trebuie să fie pregătiţi şi pentru multe probleme şi deziluzii. De asemenea, este posibil ca durerea pe care o simte o mamă care îşi dă copilul ca să fie înfiat să nu dispară niciodată complet.

Fiecare caz scoate la iveală dificultăţi legate de modelarea şi refacerea cu iubire a unei vieţi tinere. Următoarele articole vor prezenta câteva dintre bucuriile, dar şi dificultăţile, ce apar în urma înfierii unui copil.