Tinerii se întreabă . . .

Este greşit să visez cu ochii deschişi?

Ultimul lucru de care îţi aminteşti este glasul profesorului, vorbind monoton despre ecuaţii algebrice, dar tu nu mai eşti în clasă; mintea ta a zburat spre litoralul pe care familia ta l-a vizitat vara trecută. Simţi nisipul fierbinte şi soarele cald. Auzi zgomotul valurilor spărgându-se de ţărm, vocile copiilor care se joacă, zgomotul . . . colegilor izbucnind în râs! Plăcuta ta reverie s-a destrămat şi în locul ei se află un profesor iritat, cu mâna-n şold, aşteptând răspuns la o întrebare pe care nu ai auzit-o.

A VISA cu ochii deschişi — este un fenomen atât de răspândit printre oameni de toate categoriile, tineri şi bătrâni, încât un cercetător de renume l-a numit „unul dintre aspectele centrale ale vieţii umane“. Unii cred că, într-un fel sau altul, aproape o treime din orele în care suntem treji visăm cu ochii deschişi. Oamenii de ştiinţă nu cunosc exact motivul şi modul în care iau naştere aceste gânduri trecătoare, nici măcar nu sunt cu toţii de aceeaşi părere cu privire la ce este un vis cu ochii deschişi. Un dicţionar defineşte visarea ca fiind „un plăcut . . . himeric rod al imaginaţiei“. Însă mulţi cercetători, definind cuvântul într-un sens mai larg, înţeleg prin el practic orice fel de fantezie sau gând involuntar — fie el plăcut sau neplăcut — care se naşte în mintea unui om când nu doarme. În acest articol vom folosi termenul în cel mai larg sens al său, incluzând nu numai escapadele involuntare ale imaginaţiei, ci şi pe cele mai deliberate.

Prin urmare, nu toate visurile cu ochii deschişi sunt zboruri extraordinare şi pline de culoare ale fanteziei. Multe sunt doar călătorii plăcute în trecut. Într-un articol apărut în revista Parents, medicul James Comer citează propria lui experienţă: în timp ce se îndreaptă spre casă după o zi dificilă de lucru, este posibil ca la volan să-şi amintească de momentul când, adolescent fiind, în timpul unui meci de baschet de pe terenul de joacă, a înscris coşul câştigător. „Ceva nesemnificativ, poate, dar totuşi mă face să mă simt bine“, remarcă el. Alţii însă recurg la visare când îşi fac planuri de viitor. „Am visat de multe ori că voi deveni un muzician de renume internaţional“, îşi aminteşte cineva care, într-adevăr, a devenit un renumit cântăreţ şi compozitor de jazz.

Majoritatea visurilor par, totuşi, să se concentreze asupra unor evenimente obişnuite, de fiecare zi — şcoala, reuniunile sociale, temele pentru acasă. Uneori, persoanele se cufundă intenţionat într-o stare de reverie pentru a risipi plictiseala unui curs şcolar neinteresant, sau monotonia unei munci casnice. Alte visuri apar spontan. Un cuvânt, un sunet sau o imagine vizuală ne aminteşte brusc de o problemă actuală, de ceva ce ne-a încântat în trecut sau de unele proiecte de viitor — şi mintea începe să hoinărească. Biblia spune: „Visurile vin din mulţimea grijilor“ (Eclesiastul 5:3). Într-adevăr, o persoană preocupată de probleme şi ambiţii personale poate fi realmente consumată de visuri materialiste.

Cu toate acestea, visarea, oricât de plăcută ar putea fi, ne poate totodată stânjeni concentrarea la întrunirile creştine, la şcoală sau la locul de muncă. Unele fantezii pot fi chiar nepotrivite — sau dăunătoare. Este deci visarea cu ochii deschişi un obicei pe care ar trebui să-l abandonezi?

Periculos pentru sănătatea ta mintală?

În trecut, faptul de a visa cu ochii deschişi era desconsiderat de psihiatri, de medici şi de pedagogi. De aceea, un psihoterapist i-a spus unui tânăr: „Trebuie să te ajutăm să nu mai visezi cu ochii deschişi“. Potrivit opiniei cercetătorului dr. Eric Klinger, astfel de sfaturi erau în general bazate pe teoriile aşa-numitului părinte al psihanalizei, Sigmund Freud, care considera visarea cu ochii deschişi drept infantilă şi nevrotică. Astfel, un manual de psihologie afirma: „Faptul de a visa cu ochii deschişi este adesea un rezultat al eşecului cuiva sau al lipsei de interes faţă de ceea ce îl înconjoară în prezent, şi este în mod sigur o evadare de la realitate“. O generaţie de pedagogi şi de psihiatri au fost învăţaţi că toate visurile cu ochii deschişi trebuie înăbuşite. S-a afirmat că a visa prea mult poate avea ca rezultat chiar schizofrenia.

Totuşi, teoriile freudiene nu au rezistat la cercetări intensive. În cartea sa Daydreaming (Visarea cu ochii deschişi), dr. Eric Klinger consemnează că, printre altele, cercetătorii afirmă:

Visarea cu ochii deschişi este ceva obişnuit şi normal.

În general, oamenii care visează adesea cu ochii deschişi sunt tot la fel de sănătoşi din punct de vedere mintal ca şi cei care nu visează.

Visarea nu generează halucinaţii.

Visarea cu ochii deschişi nu generează schizofrenie. Schizofrenicii nu sunt mai predispuşi la visare decât alţii.

Foloseşte-ţi imaginaţia în mod eficient

Nu este surprinzător deci faptul că Biblia nu condamnă nicăieri folosirea sănătoasă a imaginaţiei. Într-adevăr, capacitatea minţii noastre de a vizualiza şi de a-şi imagina este o dovadă a faptului că suntem ‘făcuţi într-un mod admirabil’, ca să folosim cuvintele psalmistului (Psalmul 139:14). Folosită în mod eficient, această capacitate poate fi o comoară preţioasă. Creştinii sunt îndemnaţi să-şi aţintească privirile „nu la cele ce se văd, ci la cele ce nu se văd“ (2 Corinteni 4:18). Aceasta ar putea include faptul de a încerca să vizualizăm lumea nouă dreaptă a lui Dumnezeu. Descrierea pe care Biblia o face viitorului paradis mondial ne stimulează imaginaţia în această privinţă! — Isaia 35:5–7; 65:21–25; Apocalipsa 21:3, 4.

Imaginaţia se mai poate dovedi utilă dacă ai de îndeplinit o sarcină dificilă. De exemplu, tinerii Martori ai lui Iehova primesc adesea însărcinarea de a prezenta expuneri în cadrul Şcolii de minister teocratic. Pe lângă faptul că exersezi cu voce tare, încearcă să îţi repeţi tema în gând. Imaginează-ţi reacţia auditoriului la informaţiile pe care i le vei furniza şi la modul în care le prezinţi. Acest lucru te poate ajuta să-ţi îmbunătăţeşti prezentarea şi îţi va da mai multă încredere.

Totodată poţi exersa în minte cum să înfrunţi unele situaţii dificile. Probabil sesizezi că un colaborator creştin are ceva împotriva ta şi doreşti să clarifici problema (Matei 5:23, 24). În loc să fii nepregătit când abordezi persoana, poţi vizualiza în minte scena, exersând diferite modalităţi de a introduce subiectul. Acest lucru s-ar armoniza cu principiul biblic: „Inima celui drept se gîndeşte ce să răspundă“. — Proverbele 15:28.

Te-a ofensat sau te-a supărat cineva? Observă sfatul dat la Psalmul 4:4: „Cutremuraţi-vă şi nu păcătuiţi! Cugetaţi în inimile voastre cînd staţi în pat şi tăceţi!“ Aceasta nu înseamnă să evoci la nesfârşit scene supărătoare, nici să insişti asupra ideii de a biciui pe cineva prin replici inteligente. De fapt, Isus a avertizat că „orişicine se mînie pe fratele său va fi supus judecăţii“, precum şi dacă „va zice fratelui său: «prostule!»“ (Matei 5:22). Însă examinarea pe plan mintal a alternativelor pe care le ai — printre care şi aceea de a-l ierta pur şi simplu pe cel care te-a ofensat — te poate ajuta să rezolvi problema pe care o ai cu el într-o manieră calmă, rezonabilă.

Imaginaţia poate juca pe bună dreptate un rol şi în rezolvarea problemelor. Dr. Klinger afirmă că aceasta „constituie în sine o modalitate de a descoperi soluţii creative la probleme. Oamenii care au fantezie pot găsi uneori soluţii la care nu s-ar gândi dacă ar încerca înadins să le găsească“.

Există dovezi care confirmă că imaginaţia te poate ajuta chiar să-ţi îmbunătăţeşti modul în care efectuezi unele exerciţii fizice. Un instructor de schi, de exemplu, le spune cursanţilor să vizualizeze în minte o pistă de schi, imaginându-şi că iau fiecare curbă şi pantă a pistei. Cercetătorii consideră că făcând astfel se activează de fapt partea creierului care controlează muşchii, pregătind-o pentru acţiune. Bineînţeles, nimic nu poate ţine locul practicii propriu-zise, însă repetarea în minte te poate ajuta să-ţi îmbunătăţeşti capacitatea de a cânta la un instrument sau de a bate la maşină. „Pe scurt, spune dr. James Comer, visarea cu ochii deschişi nu este o pierdere de timp, ci mai degrabă o destindere necesară care ne ajută să fim mai eficienţi.“

Pericolele

Însă „toate îşi au vremea lor“ (Eclesiastul 3:1). Chiar dacă poate fi excelent să visezi cu ochii deschişi când te relaxezi în camera ta, există situaţii când ar fi nepotrivit sau chiar periculos să procedezi astfel. Conduci o maşină? În acest caz ai nevoie să fii extrem de atent şi de vigilent la pericol. Dar dacă susţii un examen sau asculţi o cuvântare biblică? În acest caz trebuie să ai ‘facultăţile de gîndire clare’. — 2 Petru 3:1, NW.

Biblia ne mai previne împotriva faptului de a insista în mod inutil asupra gândurilor negative. Este absolut normal să fim oarecum îngrijoraţi când ne aflăm în faţa unui examen important sau a unui interviu în vederea obţinerii unui loc de muncă, însă nu rezolvi nimic imaginându-ţi scene înspăimântătoare de eşec şi de respingere (compară cu Eclesiastul 11:4). „Neliniştea din inima unui om îl doboară“, avertizează Proverbele 12:25. Isus Cristos şi-a sfătuit ascultătorii: „Nu vă îngrijoraţi deci pentru ziua de mîine; căci ziua de mîine se va îngriji de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei“. — Matei 6:34.

Un fapt interesant este că dacă visezi cu ochii deschişi în mod excesiv sau nepotrivit poţi ajunge să te confrunţi şi cu alte pericole. Unii tineri, de exemplu, se lasă pradă unor fantezii sexuale. Alţii constată că visând cu ochii deschişi nu se pot concentra. Următorul articol din această serie va oferi câteva sugestii pentru a te ajuta să faci faţă acestor probleme.

[Legenda fotografiilor de la pagina 26]

Făcând repetiţii în minte poţi obţine rezultate mai bune