Un punct de vedere echilibrat cu privire la divertismente

„CINE lucrează fără să se distreze deloc devine morocănos“, spune un proverb englez. Acest proverb este atît de familiar încît este uşor să ignorăm adevărul pe care-l conţine. În realitate, faptul de a ‘lucra fără să ne distrăm deloc’ riscă să aibă consecinţe mult mai grave decît faptul de a deveni morocănoşi: putem deveni maniaci ai lucrului, persoane care nu se gîndesc decît la lucru.

Să analizăm, de exemplu, o problemă care s-a ridicat în Japonia, ţară cunoscută pentru atitudinea ei riguroasă faţă de muncă. Se aştepta adesea de la angajaţi ca ei să lucreze ore suplimentare seara şi în week-end-uri. Revista canadiană Maclean’s făcea observaţia că un muncitor japonez lucrează în medie 2 088 de ore pe an, în comparaţie cu 1 654 de ore lucrate în medie de un muncitor canadian. Ziarul nota însă că „întreprinderile japoneze s-au confruntat cu o altă problemă: karoshi, sau moartea prin excesul de muncă. Ziarele au raportat cazuri de bărbaţi între 40 şi 50 de ani care au fost victime ale atacului de cord sau ale apoplexiei pentru că lucraseră încontinuu peste trei luni de zile fără să-şi ia vreo zi liberă“. În faţa acestei situaţii, Ministerul Muncii din Japonia a decis să lanseze o serioasă campanie publicitară, pentru a-i îndemna pe muncitorii niponi să-şi ia zilele libere de la sfîrşit de săptămînă şi să se destindă. Ce contrast faţă de unele ţări din Occident unde oamenii trebuie îndemnaţi să lucreze toată săptămîna!

Foloasele distracţiei

În mod potrivit însă, experţii consideră, în general, mania de a lucra drept o boală, şi nu drept o virtute. Simţim nevoia să ne distrăm, şi aceasta la orice vîrstă, indiferent că sîntem copii sau adulţi. De ce? La ce serveşte timpul liber, sau distracţia? Un manual cu privire la acest subiect enumeră foloasele: „Manifestarea propriilor trăsături de personalitate, compania, coordonarea psihomotoare, sănătatea, o întrerupere sau o schimbare necesară a ritmului în ce priveşte programul intens de lucru, odihnă şi relaxare, ocazia de a face ceva nou şi de a întîlni alţi oameni, de a întări relaţiile, de a consolida legăturile familiale, de a încerca pur şi simplu să cunoşti şi să înţelegi natura . . . şi chiar de a te simţi bine fără să te întrebi de ce. Iată unele foloase pe care le procură timpul liber“.

Sociologii au scris mult despre timpul liber şi distracţii şi ei sînt de comun acord că timpul liber este esenţial atît pentru individ, cît şi pentru societate. Cu siguranţă însă, nimeni nu cunoaşte mai bine natura umană decît Creatorul omenirii. Cum priveşte el acest subiect?

Contrar a ceea ce-şi imaginează unii, Biblia nu interzice nici distracţia, nici destinderea. Ea ne învaţă că Iehova este un Dumnezeu fericit care vrea ca şi slujitorii săi să fie fericiţi (Psalmul 144:15b; 1 Timotei 1:11). La Eclesiastul 3:1–4 citim că ‘rîsul îşi are timpul lui’ şi „jucatul timpul lui“. Cuvîntul ebraic redat aici prin ‘rîs’ este înrudit cu termeni care înseamnă „a juca“. Aceeaşi carte a Bibliei ne spune: „Nu este altceva mai bun pentru om decît să mănînce şi să bea şi să-şi înveselească sufletul cu ce este bun din munca lui“. — Eclesiastul 2:24.

Astăzi, una dintre cele mai obişnuite modalităţi de petrecere a timpului liber constă în a asista la un spectacol, a te relaxa şi a te bucura de manifestarea talentelor altora. Acest lucru nu este de altfel ceva absolut nou. Biblia arată că de mii de ani oamenii găsesc plăcere în a-i privi pe alţii cum dansează, cum cîntă muzică vocală, instrumentală sau cum participă la jocuri sportive.

Ca formă de recreare, divertismentele ne pot fi foarte folositoare. Care dintre noi nu găseşte plăcere în performanţele unui sportiv abil, în mişcările graţioase ale unei balerine, în suspansul unui film de aventuri de bun gust, sau într-o melodie cu un ritm vioi care ne rămîne în minte mult timp după ce muzica încetează? Şi, fără îndoială, aproape tuturor ne face plăcere să ne relaxăm citind o carte bună, nerăbdători să cunoaştem deznodămîntul unei relatări captivante bine prezentate.

Astfel de divertismente pot să ne relaxeze, ba chiar mai mult, pot să ne stimuleze, să ne înalţe sufleteşte, să ne impresioneze, să ne facă să rîdem — şi chiar să ne instruiască. Literatura, de exemplu, poate să ne înveţe multe lucruri despre natura umană. Operele lui Shakespeare sînt un exemplu remarcabil în acest sens.

Pericolul divertismentelor

Pentru a avea un punct de vedere echilibrat cu privire la divertismentele actuale, trebuie să recunoaştem atît pericolele, cît şi foloasele ce rezultă din ele. Se vorbeşte mult despre influenţa corupătoare a divertismentelor dar, în general, riscurile pot fi clasificate în două mari categorii: cantitate şi calitate, adică abundenţa formelor de distracţie care ne stau la dispoziţie şi conţinutul lor. Să analizăm mai întîi calitatea.

Trăim timpuri sumbre, pe care Biblia le numeşte „timpuri grele“ (2 Timotei 3:1). Nu este surprinzător faptul că divertismentele actuale reflectă acest timp, adesea sub aspectele sale cele mai hidoase. Violenţa sadică, imoralitatea flagrantă, sentimentele umane cele mai josnice — de pildă rasismul —, toate acestea contaminînd, în diverse grade, divertismentele oferite marelui public. La extremitatea spectrului se califică drept divertisment ceea ce nu este nici mai mult, nici mai puţin decît pornografie şi obscenitate. Să analizăm unele exemple.

Cinema: Anul trecut, trei dintre aspiranţii la premiul Oscar (cea mai înaltă distincţie hollywoodiană) pentru „cel mai bun actor“ au jucat rolul de ucigaşi psihopaţi, scenele de groază neomiţînd nici un detaliu. Se spune că unul dintre personaje în timp ce viola o femeie a muşcat-o de faţă smulgîndu-i o bucată de carne. Unul dintre cele mai mari succese comerciale ale anului a fost un film intitulat Basic Instinct. Judecînd după recenzii, acest titlu spune puţin. Filmul începe cu o scenă sexuală detaliată în timpul căreia femeia îşi înjunghie cu un piolet de repetate ori amantul, care este legat strîns de mîini şi de picioare, stropindu-se toată cu sîngele lui.

Muzică: Criticile împotriva rap-ului şi a muzicii heavy-metal se intensifică, din cauza conţinutului acestora. Discurile cu muzică rap şi heavy-metal conţin cîntece care exaltă abuzurile şi umilirea sexuală a femeilor, violenţa şi ura faţă de diverse rase şi faţă de poliţişti, şi chiar satanismul. În unele locuri, discurile cu un astfel de conţinut explicit trebuie să poarte etichete avertizatoare. Se spune că rapper-ul Ice-T ar fi recunoscut că foloseşte în mod deliberat cuvinte şocante în cîntecele sale tocmai pentru a obţine o astfel de etichetă şi pentru a-i atrage în felul acesta pe cei curioşi. Prince, vedeta rock, cînta elogiind incestul dintre frate şi soră. Adesea, videoclipurile nu fac decît să adauge o dimensiune vizuală acestei imoralităţi crase. Cel al Madonnei intitulat Justify My Love este celebru pentru scenele sale de sado-masochism şi homosexualitate. Chiar MTV, un canal de televiziune american cunoscut pentru difuzarea fără prea multe scrupule a unor videoclipuri imorale, a refuzat să îl prezinte.

Cărţi: Să analizăm cîteva exemple spicuite din recenziile cîtorva cărţi recente (de limbă engleză). American Psycho detaliază actele de groază ale unui ucigaş plurirecidivist care practică lucruri oribile, inclusiv canibalismul, cu corpurile victimelor sale. Vox se axează pe o lungă conversaţie telefonică pe parcursul căreia un bărbat şi o femeie, care niciodată nu s-au întîlnit, îşi stimulează reciproc apetitul sexual printr-o discuţie erotică. Raptor relatează aventurile sexuale perverse ale unor hermafrodiţi din secolul al VI-lea, persoane cu caractere sexuale atît masculine, cît şi feminine. Romanele de dragoste încurajează şi glorifică, de obicei, adulterul şi fornicaţia. Comicsurile, cîndva cu totul inofensive pentru copii, sînt astăzi invadate de sex, violenţă şi ocultism.

Sport: Apelurile reclamînd interzicerea boxului continuă. În pofida dovezilor ulterioare că orice punci care se soldează cu un knock-out provoacă grave leziuni cerebrale, sumele fabuloase puse în joc şi milioanele de spectatori continuă să-i atragă pe luptători spre ring. Literalmente sute de boxeri mor din cauza loviturilor primite.

Alte sporturi au însă o şi mai mare rată de mortalitate. Nu este ceva neobişnuit să se citească despre violenţa izbucnită pe terenurile de joc sau în tribune. Certurile generate de naţionalism sau de un „spirit de echipă“ prost orientat au avut drept rezultat sute de morţi pe stadioanele din lumea întreagă. Corida, pe care săptămînalul german Die Zeit o numeşte „probabil manifestarea sportivă cea mai bestială care a supravieţuit pînă în zilele noastre“, şi-a recîştigat recent popularitatea în Spania şi sudul Franţei. După ce un taur l-a străpuns cu coarnele în inimă pe José Cubero, un matador renumit în vîrstă de 21 de ani, sicriul cu corpul eroului căzut a fost ulterior transportat într-o arenă din Madrid pentru a fi aclamat de 15 000 de fani care îl adorau. Televiziunea spaniolă a difuzat de repetate ori imaginile cu privire la moartea sa.

Desigur, acestea sînt cazuri extreme, şi nu înseamnă că toate divertismentele din aceste diverse categorii sînt rele. Dar cine are un punct de vedere echilibrat cu privire la divertismente trebuie să admită că aceste extreme există şi că sînt populare. De ce? Ei bine, aţi remarcat că ceea ce era considerat cu cîţiva ani în urmă o extremă acum pare banal şi neinteresant? Oamenii devin din ce în ce mai obişnuiţi cu aceste tendinţe extreme. Dar dumneavoastră? În ce măsură vă obişnuiţi cu ele?

Problema cantităţii

Chiar dacă toate divertismentele ar fi complet sănătoase, cantitatea lor ar putea constitui totuşi o problemă. Industria divertismentelor prosperă. De exemplu, numai în 1991, în Statele Unite au fost editate peste 110 000 de cărţi. Dacă aţi reuşi să citiţi cîte o carte din scoarţă în scoarţă în fiecare zi, v-ar trebui peste 300 de ani pentru a citi cărţile publicate doar într-un singur an! Industria cinematografică americană produce peste 400 de filme anual, şi multe ţări importă aceste filme în timp ce produc propriile lor filme. India realizează în fiecare an sute de filme în hindi. Şi cine poate număra înregistrările CD şi casetele care apar în fiecare an? Apoi mai există televizorul.

În unele ţări dezvoltate, există o multitudine de canale de televiziune — prin cablu, prin satelit sau tradiţionale. Aceasta înseamnă că poate să vă intre în casă 24 de ore pe zi un şuvoi de divertismente. Sport, muzică, teatru, comedii, emisiuni ştiinţifico-fantastice, interviuri televizate, filme, toate doar prin apăsarea unui buton. Posesorii unui videocasetofon au totodată acces la mii de filme, precum şi la un număr nelimitat de videocasete ce conţin muzică sau care furnizează sfaturi practice şi chiar unele documentare instructive despre natură, istorie şi ştiinţă.

Dar de unde timp pentru toate aceste divertismente? Tehnologia poate fi în măsură să realizeze miracolul prezentării unui spectacol în orice moment — imaginaţi-vă uimirea lui Mozart auzindu-şi una din simfonii la un aparat stereo portabil! Însă tehnologia nu poate crea timpul necesar gustării tuturor acestor plăceri. În realitate, în unele ţări unde tehnologia este foarte avansată, timpul liber disponibil tinde să scadă şi mai mult.

Astfel, dacă nu sîntem atenţi, spectacolele ne-ar putea uşor absorbi tot timpul liber. Şi să nu uităm că spectacolele constituie doar una dintre formele de destindere, în general cea mai pasivă. Majoritatea simţim nevoia să ieşim şi să facem ceva mai activ, să luăm parte la ceva în loc să fim pur şi simplu spectatori. Putem face plimbări, ne putem vizita prietenii şi putem participa la diverse jocuri.

Dacă este o greşeală să permitem ca divertismentele să ne consume tot timpul liber, cu cît mai mare este greşeala cînd le permitem să ne consume timpul care ar trebui dedicat unor responsabilităţi mult mai importante, pe care le avem de pildă faţă de Creatorul nostru, faţă de familie, muncă, prieteni! Este absolut necesar, deci, să avem un punct de vedere echilibrat cu privire la divertismente! Cum am putea şti ce divertismente ne sînt dăunătoare şi cît timp să le dedicăm?

[Legenda fotografiilor de la pagina 7]

Unele divertismente ne pot impresiona şi ne pot furniza instruire