Sierra Leone şi Guineea
CU APROXIMATIV 500 de ani în urmă, în apropiere de gura de vărsare a râului Sierra Leone a răsărit un arbore de bumbac satinat, care a crescut foarte înalt. În cei 300 de ani care au urmat, acest arbore a fost martorul tăcut al unor evenimente de o cruzime greu de imaginat. Peste 150 000 de bărbaţi, femei şi copii au fost îmbarcaţi şi vânduţi fără milă de negustorii de sclavi pe pieţele din străinătate.
Arborele de bumbac din Freetown
La 11 martie 1792, sute de sclavi africani eliberaţi de pe continentul american s-au adunat sub arborele de bumbac pentru a sărbători întoarcerea lor în Africa. În acea zi, ei au pus bazele unei aşezări pe care au numit-o Freetown („Oraşul liber”), denumire prin care au dat glas celei mai mari speranţe din sufletul lor. Sclavii eliberaţi au continuat să vină aici în număr mare, astfel că aşezarea a ajuns să găzduiască peste 100 de grupuri etnice de africani. Arborele de bumbac a devenit un simbol al libertăţii şi al speranţei.
De aproape un secol, Martorii lui Iehova din Sierra Leone le oferă semenilor lor speranţa unei libertăţi mult mai mari: „glorioasa libertate a copiilor lui Dumnezeu” (Rom. 8:21). Aceasta va însemna eliberare din sclavia păcatului şi a morţii sub domnia Regatului mesianic al lui Dumnezeu, care va aduce pace şi condiţii paradiziace pe tot pământul (Is. 9:6, 7; 11:6-9).
De peste cinci decenii, Filiala Martorilor lui Iehova din Sierra Leone supraveghează şi lucrarea de predicare din Guineea. Această ţară învecinată s-a confruntat cu frământări politice, sociale şi economice. De aceea, mulţi locuitori sunt receptivi la mesajul îmbucurător al Bibliei.
Martorii lui Iehova din Sierra Leone şi din Guineea continuă să anunţe vestea bună, în pofida unor mari obstacole, cum ar fi: suferinţa fizică, sărăcia lucie, analfabetismul la scară largă, obiceiurile adânc înrădăcinate, conflictele etnice şi violenţa extremă. Paginile care urmează dau glas credinţei şi devoţiunii de nezdruncinat manifestate de aceşti slujitori loiali ai lui Iehova. Dorim ca experienţele acestor fraţi să vă atingă inima şi să vă întărească credinţa în „Dumnezeul care dă speranţă” (Rom. 15:13).