Lucrarea de predicare şi de instruire mondială

AFRICA

NUMĂRUL ŢĂRILOR ŞI TERITORIILOR 57

POPULAŢIA 827 387 930

NUMĂRUL VESTITORILOR 1 086 653

NUMĂRUL STUDIILOR BIBLICE 2 027 124

Côte d’Ivoire

Locuitorii satului Bianouan, situat în estul ţării, sunt foarte dornici să înveţe adevărul. Unii dintre ei îi trezesc pe vestitori la 6 dimineaţa pentru a purta o discuţie biblică înainte de a merge la câmp. Alţii doresc să studieze Biblia seara, după întrunirile congregaţiei. Într-o zi, o femeie care nu ştia să citească i-a cerut unui frate cartea Ce ne învaţă în realitate Biblia? Ea a spus că i-o va citi soţul ei. Fratele i-a dat cartea şi a revenit a doua zi. Femeia şi soţul ei îl aşteptau. Soţul nu plecase la câmp pentru că toată noaptea citiseră din carte. El voia să discute cu fratele despre cele citite. Astfel s-a iniţiat un studiu biblic cu acest cuplu.

Benin

O familie numeroasă dintr-o zonă îndepărtată a început să studieze Biblia. Tatăl era pastor într-o biserică tradiţională. După doar două săptămâni de la primul studiu, întreaga familie a acceptat invitaţia de a asista la congresul de district. Sâmbătă seară, fiica cea mare s-a îmbolnăvit subit şi a murit. În pofida acestei situaţii tragice, tatăl a asistat duminică la congres. În ziua următoare, el a spus: „Satan a adus acest necaz asupra noastră ca să ne descurajeze, dar familia mea nu va permite să se întâmple aşa ceva“. El şi-a scos afară toate obiectele de cult: sutana, mitra, brâul, mirul şi toiagul de păstor. Soţia lui, care avea şi ea unele responsabilităţi în biserică, a făcut la fel. „Am terminat cu biserica asta“, a spus pastorul. Apoi, în armonie cu Faptele 19:19, a ars în public toate obiectele de cult. Familia continuă să facă progrese frumoase.

Madagascar

În 2006, într-un sat cu aproximativ 500 de locuitori, un predicator a primit de la o Martoră din alt sat cartea Ce învaţă Biblia. După ce a citit-o cu atenţie, predicatorul a fost convins că găsise adevărul şi le-a împărtăşit şi membrilor bisericii sale cele învăţate. În scurt timp, el şi familia sa, precum şi alte 20 de persoane s-au retras din biserică şi au început să ţină întruniri la fel ca Martorii lui Iehova de pretutindeni. Câţiva pionieri speciali au venit să-i ajute. Ei au condus studii biblice cu acele persoane interesate şi au stabilit să se ţină cu regularitate studiul de carte al congregaţiei şi studiul Turnului de veghe. În octombrie, cinci persoane au devenit vestitori nebotezaţi, iar în prezent, pionierii au luat măsuri pentru a se ţine cuvântarea publică şi Şcoala pentru Serviciul Teocratic. Asistenţa medie la întruniri este de 40 de persoane şi se conduc peste 20 de studii biblice la domiciliu.

Africa de Sud

Hennie şi soţia lui predicau din casă-n casă. În timp ce treceau pe lângă un gard, un câine rău a scos capul şi l-a muşcat pe Hennie de mână. Pentru că rana sângera abundent, ei au mers repede acasă, iar soţia lui Hennie a curăţat rana şi a bandajat-o. Hennie s-a programat să meargă la medic mai târziu. El i-a spus soţiei sale că nu voia să renunţe la lucrare din cauza unei muşcături de câine. Astfel, ei s-au întors în teritoriu după aproximativ o oră şi au început lucrarea de la casa vecină celei unde se afla acel câine rău. După ce au vizitat câteva case, un bărbat i-a invitat înăuntru. El a ascultat cu atenţie şi a dorit să fie vizitat din nou. S-a iniţiat un studiu biblic şi, în scurt timp, bărbatul a început să asiste cu regularitate la întruniri. Când s-a retras din Biserica Reformată Olandeză, un membru important al Bisericii a venit la el şi i-a propus să-l facă diacon. Totuşi, el a rămas neclintit în hotărârea sa de a se retrage din Biserică. Bărbatul face progrese frumoase şi s-a înscris la Şcoala pentru Serviciul Teocratic.

Tanzania

În octombrie 2005, în timpul unei campanii de predicare în teritorii izolate, nouă fraţi din congregaţia Iringa au plecat în Pawaga, la o distanţă de 75 de kilometri. Ei auziseră că în zonă locuia un vestitor izolat, aşa că s-au dus să-l caute. În cele din urmă l-au găsit pe acest frate. El le-a spus că locuia acolo de peste 20 de ani şi credea că lucrarea Regatului era încă interzisă. De-a lungul anilor, el le-a depus mărturie oamenilor, iar câteva persoane au manifestat interes sincer faţă de mesajul Bibliei. Fraţii din congregaţia Iringa s-au oferit să locuiască în Pawaga câte două săptămâni, pentru a se ocupa de persoanele care manifestau interes faţă de adevăr. În 2006, doi pionieri regulari s-au mutat în zonă pentru a lucra acest teritoriu fertil. Fratele care trăise mult timp izolat a primit ajutor spiritual, iar acum există un mic grup alcătuit din nouă vestitori. În prezent, ei îşi ţin întrunirile sub un copac, dar s-au luat măsuri să se construiască un loc de întrunire din materiale folosite pe plan local.

Rwanda

O adolescentă pe nume Gentille a devenit renumită pentru abilitatea cu care marca goluri la fotbal. Oamenii îi spuneau Manayibitego, care în limba locală kinyarwanda înseamnă „Zeiţa golurilor“. Nişte italieni au remarcat talentul ei şi i-au oferit ocazia să se antreneze suplimentar. Apoi au invitat-o să participe la meciuri de fotbal în Italia. Plecarea în Europa şi perspectiva de a deveni o fotbalistă de renume internaţional i se păreau atrăgătoare. Totuşi, Gentille ştia că, dacă va accepta oferta, va trebui să-şi părăsească familia. Mama ei este Martoră, iar Gentille a studiat şi ea Biblia, dar nu a tratat niciodată studiul cu seriozitate. Pentru ea, lucrul cel mai important era fotbalul. Gentille a discutat problema cu mama ei şi a înţeles la ce pericole spirituale se expunea. De aceea a hotărât să respingă oferta şi să pună interesele Regatului pe primul loc în viaţă. Gentille s-a botezat la unul dintre ultimele congrese.

AMERICILE

NUMĂRUL ŢĂRILOR ŞI TERITORIILOR 55

POPULAŢIA 893 357 181

NUMĂRUL VESTITORILOR 3 367 544

NUMĂRUL STUDIILOR BIBLICE 3 236 692

Curaçao

Într-o zi, când un frate s-a dus la un studiu biblic, bărbatul cu care studia i-a arătat un glonţ şi l-a întrebat dacă ştia ce este. Apoi i-a explicat că, înainte de prima vizită a fratelui, se gândise câteva luni să-şi pună capăt zilelor pentru că îşi pierduse locul de muncă şi familia. Măcinat de o puternică dorinţă de răzbunare, el hotărâse să-i ucidă pe cei patru oameni care, după părerea lui, erau vinovaţi de situaţia în care se afla el. Şi-a încărcat pistolul cu patru gloanţe şi a păstrat unul pentru el în eventualitatea în care avea să-şi pună capăt vieţii. Totuşi, înainte de a pleca de acasă, s-a gândit să-i ceară ajutor lui Dumnezeu, aşa că a dat drumul la televizor pe un post religios. În momentul acela, doi Martori au bătut la uşa lui şi, în cele din urmă, au început cu el un studiu biblic. Bărbatul a aruncat cele patru gloanţe, dar a uitat de al cincilea. Când l-a găsit în buzunar, i l-a arătat fratelui şi i-a istorisit toată povestea, explicându-i cât de mult i s-a schimbat viaţa de când a început să studieze Biblia. El a spus că cinci oameni le datorează viaţa Martorilor lui Iehova. În prezent, acest bărbat asistă la întrunirile congregaţiei.

Uruguay

Doi Martori au fost invitaţi în casă de o femeie, care le-a explicat cu lacrimi în ochi că se rugase toată noaptea lui Dumnezeu, implorându-l să-i dezvăluie voinţa sa. Pastorii bisericii ei o vizitaseră cu puţin timp în urmă, dar numai ca să-i ceară zeciuiala dintr-o sumă de bani considerabilă pe care o primise. Ea era dezamăgită pentru că pastorii nu o vizitaseră niciodată, nici măcar când trecuse prin momente grele şi le ceruse ajutor. Femeia nu mai mersese la biserică de peste o lună. În cele din urmă, ea i-a spus unuia dintre pastori că se simţea dezamăgită de contradicţiile existente în învăţăturile lor. În loc să încerce să clarifice acele contradicţii, pastorul i-a spus că asupra ei se vor abate şapte blesteme, sau pedepse, pentru că îşi abandonase biserica. Fraţii i-au explicat că adevăratul Dumnezeu îşi foloseşte îngerii pentru a-i găsi pe oamenii care caută adevărul. Femeia a pus multe întrebări şi imediat s-a început un studiu din cartea Ce ne învaţă în realitate Biblia? Ulterior i s-a alăturat şi soţul ei şi împreună au asistat la Comemorare şi la cuvântarea specială. Au fost impresionaţi de calitatea predării la Sala Regatului şi nu le-a venit să creadă că nu se cereau bani. Amândoi progresează şi şi-au făcut mulţi prieteni în congregaţie.

Chile

Îndepărtata regiune a Capului Horn este, după cât se pare, locul cel mai sudic în care se conduce un studiu biblic. Doamna cu care se conduce studiul este căsătorită cu paznicul farului din această zonă. În timp ce doamna se afla în Punta Arenas, o pionieră auxiliară a studiat Biblia cu ea patru săptămâni, până când doamna s-a mutat în Capul Horn. De atunci, studiul se ţine prin telefon. Doamna face progrese frumoase.

Costa Rica

În această ţară există în jur de 10 000 de indieni guaymi, cei mai mulţi în Sixaola, un orăşel din apropierea graniţei cu Panama. Foarte mulţi dintre ei manifestă interes sincer faţă de Biblie. Pentru a satisface necesităţile spirituale ale localnicilor, în acest teritoriu a fost repartizat un cuplu tânăr de pionieri speciali. Ei au trebuit mai întâi să înveţe limba. Cu ajutorul celor 26 de fraţi şi surori guaymi s-au realizat multe lucruri. Pentru prima oară, Comemorarea a fost ţinută în guaymi şi au fost prezente 264 de persoane, un număr cu adevărat impresionant! De atunci se înregistrează o creştere constantă. De exemplu, la un studiu de carte, la care participau iniţial 13 vestitori, au asistat în jur de 20 de persoane. În prezent asistă 40 de persoane. Prin urmare, s-au format încă două grupe de studiu de carte.

Panama

Un profesor de educaţie fizică pe nume Ramiro a început să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova în 2004. În acea perioadă, cele şase grupe care îi erau repartizate la sala de sport acopereau numai jumătate de normă, astfel că îi rămâneau 12 ore libere. De aceea, directorul şcolii i-a spus ca în timpul rămas să le predea religie celor şase grupe. „Nu trebuie decât să le vorbeşti despre Dumnezeu, Isus şi Biblie“, a spus directorul. Ramiro le preda ceea ce învăţa şi el. În acel an, el a predat religia la 150 de elevi, cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani, folosindu-se de cartea Cunoştinţa care conduce la viaţă veşnică. În anul următor, când s-a lansat publicaţia Ce ne învaţă în realitate Biblia?, Ramiro făcuse deja multe progrese, calificându-se ca vestitor nebotezat. El a continuat să predea religia, de data aceasta folosind cartea Ce învaţă Biblia. Întrucât numărul elevilor a crescut la 160, aceştia au fost împărţiţi în şase grupe. Care a fost rezultatul? Ramiro şi alţi vestitori din congregaţie conduc în prezent studii biblice cu câţiva elevi. Părinţii unora dintre ei şi-au exprimat aprecierea pentru schimbările în bine pe care le-au văzut în conduita copiilor lor. Unii părinţi asistă la întrunirile congregaţiei şi chiar la unele congrese. Cât despre Ramiro, el s-a botezat în noiembrie 2006 şi continuă plin de entuziasm să profite de orice ocazie pentru a preda adevărul biblic.

Guatemala

În oraşul Guatemala, un vestitor pe nume Jeremy a mers acasă la tânărul cu care studia Biblia. Casa era situată pe o străduţă. Jeremy a bătut la uşă. A deschis sora tânărului, care i-a spus că fratele ei nu este acasă. În timp ce Jeremy era la uşă, s-au apropiat doi tineri. Unul dintre ei a scos un pistol, i l-a pus lui Jeremy la tâmplă şi a spus: „Am fost plătit să te omor“. (Jeremy a aflat mai târziu că hoţii folosesc aceste cuvinte pentru a-şi intimida victimele.) Jeremy povesteşte: „Fata a închis uşa, iar eu i-am întrebat pe tineri: «Ce vreţi de la mine?». Unul dintre ei a zis: «Ce cauţi aici?». Le-am spus că predic Cuvântul lui Iehova. «Predică-mi şi mie!», mi-a zis răstindu-se la mine. Eram speriat şi nu ştiam ce să fac. Mi-am deschis geanta şi am scos Biblia. Ştiind că făcea multe lucruri rele, tânărul cu arma a început să plângă. M-a implorat să-l ajut. Mi-a scotocit prin geantă şi a scos o revistă Treziţi-vă!, care vorbea despre bani. Celălalt tânăr a început să-mi caute portofelul prin buzunare, dar cel cu arma i-a spus: «Lasă-l în pace. Nu-l mai buzunări». Apoi mi-a mulţumit, m-a îmbrăţişat şi au plecat. După aceea m-am liniştit şi i-am mulţumit lui Iehova pentru că mă ocrotise“.

Republica Dominicană

O soră care este medic ortodontist a participat la un seminar de o zi despre implanturile dentare. Celor peste 250 de dentişti care au participat li s-a oferit ocazia de a se înscrie la un curs de specializare în Europa. Aveau să fie selecţionaţi numai opt dentişti. La sfârşitul zilei, surorii i s-a spus că a fost aleasă pentru a frecventa cursul respectiv şi, mai mult decât atât, că nu trebuia să plătească nimic. Surprinsă, sora noastră a răspuns: „Vă mulţumesc că mi-aţi oferit această ocazie, dar nu am completat nicio cerere şi nu pot accepta această ofertă generoasă. Întrucât sunt Martoră a lui Iehova, nimic nu este mai presus de interesele spirituale ale familiei mele. Dacă aş decide să merg la acest curs, aş vrea să-i acord maximum de atenţie, întrucât este un curs intensiv, dar săptămânal am cinci întruniri biblice cărora trebuie să le acord întreaga mea atenţie. Ce satisfacţie mi-ar putea oferi acest curs şi un titlu dacă, la întoarcere, îi voi găsi pe cei doi fii adolescenţi consumând droguri sau comportându-se nepotrivit, şi toate astea pentru că am lipsit de acasă?“.

ASIA ŞI ORIENTUL MIJLOCIU

NUMĂRUL ŢĂRILOR ŞI TERITORIILOR 47

POPULAŢIA 3 993 686 009

NUMĂRUL VESTITORILOR 607 112

NUMĂRUL STUDIILOR BIBLICE 496 577

Israel

Ella, o pionieră auxiliară tânără a observat o doamnă în vârstă care abia căra un sac de gunoi. Ella a ajutat-o şi i-a depus pe scurt mărturie, iar doamna i-a dat adresa. Deşi Ella a căutat-o pe această doamnă de multe ori, nu a găsit-o. În cele din urmă, doamna i-a deschis uşa. Întrucât avea probleme cu auzul, nu o auzise pe Ella când bătuse la uşă. S-a iniţiat un studiu biblic. Deşi la început s-a declarat atee, doamna a cultivat o iubire şi o apreciere profundă faţă de Dumnezeu şi Cuvântul său. După doi ani, ea şi-a dedicat viaţa lui Iehova şi de puţin timp s-a botezat la vârsta de 92 de ani!

Mongolia

Terbish, o doamnă în vârstă, care a lucrat toată viaţa la o librărie, a fost vizitată de Munkhzaya, o pionieră în vârstă de 18 ani. Terbish i-a spus pionierei că citise multe cărţi şi că, de aceea, înţelegea repede orice carte chiar dacă o citea de la început, de la mijloc sau de la sfârşit. Totuşi, despre Biblie nu putea spune acelaşi lucru. Oricât de mult citea din ea tot nu o înţelegea. A mers la biserică, dar în zadar. De aceea, a început să o studieze singură, făcând însemnări la fiecare verset. Cel mai mult o interesa Evrei 11:6. Munkhzaya i-a explicat versetul, i-a propus un studiu biblic şi a invitat-o la Sala Regatului. Când a aflat unde era sala, Terbish a spus: „Este clădirea aceea cu flori frumoase? De fiecare dată când trec pe acolo mă opresc să le admir. Poţi să-mi faci cunoştinţă cu persoana care are grijă de ele?“. Munkhzaya i-a îndeplinit dorinţa. Terbish este dornică să înveţe mai multe despre Creator şi să asiste la întruniri. Munkhzaya a spus: „Florile i-au «predicat» acestei doamne cu mult înaintea mea“.

Japonia

Hiroko, în vârstă de 78 de ani, nu mai poate să meargă în predicare ca în trecut din cauza durerilor de picioare. Ea s-a rugat lui Dumnezeu pentru îndrumare şi a găsit o modalitate de a predica. Astfel, Hiroko stă o jumătate de oră pe o bancă, într-o staţie de autobuz care este tot timpul aglomerată. Ea le zâmbeşte oamenilor şi manifestă interes faţă de ei. În apropiere este un spital, aşa că, dacă îi vede pe oameni cu medicamente, ea îi întreabă cum se simt. Hiroko îi ajută pe cei care încearcă să citească orarul autobuzelor, iar celor ce nu cunosc zona le spune care sunt locurile mai interesante. Ea îi ascultă şi apoi le oferă reviste. Cu unii oameni se întâlneşte regulat, astfel că reuşeşte să facă şi vizite ulterioare.

Myanmar

Lazaru era traficant de droguri. Avea tot felul de vicii, se droga şi se făcea vinovat chiar şi de crimă. Totuşi, când o pionieră i-a arătat în Biblie că numele lui Dumnezeu este Iehova, Lazaru a înţeles imediat că acela era adevărul şi a fost de acord să studieze Biblia. Deşi a trebuit să studieze mult timp, a făcut progrese spirituale constante. Cel mai greu i-a fost să-şi schimbe modul de viaţă. Când le-a spus asociaţilor săi că îi părăsea, ei s-au speriat, pentru că Lazaru ştia multe despre afacerile lor cu droguri. Câţiva asasini au fost puşi să-l ucidă, dar Lazaru a reuşit să scape de ei. În cele din urmă s-a mutat în altă zonă, iar el şi soţia lui s-au botezat.

Taiwan

Nişte vestitori s-au oprit în faţa unei cafenele cu un nume neobişnuit: „Cartea Ezra“. Unul dintre vestitori l-a întrebat din curiozitate pe proprietar de ce pusese acest nume cafenelei. El i-a răspuns că întotdeauna admirase zelul lui Ezra pentru închinarea adevărată. Ani la rând, proprietarul frecventase biserica, dar, în ultima vreme renunţase, deoarece soţia lui era vietnameză şi nu înţelegea predicile. Vestitorul s-a oferit să-i aducă o Biblie în vietnameză. Cei doi soţi au fost bucuroşi să o primească chiar în după-amiaza aceea. S-a început un studiu cu întreaga familie.

India

Într-un oraş în care fraţii întâmpină opoziţie crâncenă în lucrarea de predicare, cinci surori au fost închise patru zile deoarece predicaseră. La început, gardianca s-a purtat urât cu ele şi le-a spus să nu predice învăţături creştine în închisoare. Totuşi, cu trecerea timpului, ea a observat cât de blânde şi de iubitoare erau surorile şi şi-a schimbat atitudinea. Surorile au împărţit cu alte deţinute şi cu gardianca alimentele şi fructele pe care le primiseră de la nişte fraţi. Într-o noapte, auzindu-le pe surori că discută din cartea Să ne apropiem de Iehova, gardianca s-a aşezat pe un scaun în faţa celulei lor şi le-a ascultat. În ziua în care surorile au fost eliberate din închisoare, ei i-a murit o rudă. Surorile au consolat-o, vorbindu-i despre speranţa învierii.

Mai înainte, o altă gardiancă le-a întrebat de ce erau închise. Una dintre surori i-a explicat că lucrarea de predicare era considerată în mod greşit convertire ilegală. Impresionată de cele auzite, gardianca a spus: „Chiar dacă sunteţi în închisoare, reuşiţi totuşi să vă păstraţi calmul. Eu sunt foarte irascibilă şi de aceea mă simt ruşinată în faţa voastră. Vă rog să-mi spuneţi când vorbesc aspru şi învăţaţi-mă să vorbesc ca voi. Nu înţeleg de ce astfel de oameni buni sunt aruncaţi în închisoare“. Ori de câte ori avea timp liber, ea venea la surori şi le spunea: „Mai vorbiţi-mi din Biblie. Cuvintele voastre mă liniştesc“. Mesajul Bibliei le-a impresionat şi pe două deţinute condamnate pentru crimă. Surorile le-au depus mărturie şi lor, şi altor deţinute, fiind însă foarte prudente. Surorile au fost eliberate, iar în prezent caută modalităţi potrivite pentru a cultiva interesul persoanelor cărora le predicaseră în timpul detenţiei.

Indonezia

Resmawati, o pionieră specială, tocmai terminase lucrarea de predicare şi se pregătea să se întoarcă acasă, când o femeie a invitat-o înăuntru pentru a discuta din Biblie. După trei zile, Resmawati i-a făcut o vizită. De data aceasta, femeia a început să plângă şi i-a vorbit despre soţul ei, care era violent. Resmawati i-a citit Evrei 4:12 şi i-a explicat că studierea Bibliei poate schimba multe lucruri. Ea i-a relatat experienţa lui Tony, apărută în Calendarul Martorilor lui Iehova pe 2003. Femeia a manifestat interes şi a cerut şi ea un calendar. La vizita ulterioară, Resmawati i-a dus calendarul şi au început un studiu din cartea Ce învaţă Biblia. La următoarea vizită, soţul femeii a întrebat dacă putea să participe şi el la studiu. Acesta citise experienţa lui Tony din calendar şi fusese profund impresionat. Întâmplător, şi pe el îl chema tot Tony. De asemenea, înainte de a afla adevărul, Tony, din experienţa relatată în calendar, avusese aceeaşi atitudine şi acelaşi comportament ca soţul acestei femei. După ce a citit experienţa, el le-a spus soţiei şi copiilor: „Aici apare numele meu, nu-i aşa? De unde au ştiut Martorii cum mă cheamă, ca să scrie despre mine?“. Soţia i-a răspuns: „Martorii nu ştiau cum te numeşti. Chiar dacă ar fi ştiut, n-ar fi putut să scrie aşa de repede despre tine. În plus, calendarul este din 2003, nu din 2007!“. Remarcând interesul soţului ei, ea l-a întrebat cu tact: „Ţi-ar plăcea să fii ca Tony din calendar?“. În mod surprinzător, soţul a spus: „Aş vrea să încerc“. Asemenea lui Tony din calendar, Tony din Indonezia şi-a pus viaţa în ordine, şi-a tăiat părul şi şi-a schimbat înfăţişarea. Întreaga familie continuă să studieze Biblia.

Malaysia

În unele părţi din Borneo, fraţii iau de pe Internet fotografii făcute prin satelit, care îi ajută să localizeze casele. Iată ce se spune în raportul trimis de ei: „Această metodă ne ajută să localizăm casele din pădurile tropicale. Unele «acoperişuri» se dovedesc a fi ţarcuri de capre, aşa că ne amuză ideea de a le depune mărturie «caprelor». Dar unele acoperişuri sunt într-adevăr ale unor case. Niciodată n-am mai lucrat acest teritoriu montan. Întrucât pădurea tropicală este deasă, iar potecile sunt greu de urmărit, imaginile prin satelit ne ajută să găsim mai uşor drumul“.

EUROPA

NUMĂRUL ŢĂRILOR ŞI TERITORIILOR 47

POPULAŢIA 732 610 687

NUMĂRUL VESTITORILOR 1 533 790

NUMĂRUL STUDIILOR BIBLICE 749 911

Ungaria

O soră în vârstă de 12 ani a spus: „M-am botezat acum nouă luni şi de trei luni sunt pionieră auxiliară. Mama mă ajută foarte mult. Mulţi mă întreabă cum reuşesc să fac pionierat auxiliar şi să merg şi la şcoală. Totuşi, dacă n-aş merge la şcoală, cred că mi-ar fi greu să fac pionierat, întrucât depun mărturie şi în pauze. Cu cinci dintre colegii mei discut cu regularitate din Biblie. Cu două colege am început un studiu biblic. Simt din plin binecuvântarea lui Iehova. Pentru mine, pionieratul nu este o povară, ci o sursă de bucurie. Mama este pionieră regulară şi vreau şi eu să îmbrăţişez această formă de serviciu. Dorinţa mea este să-i slujesc lui Iehova cu timp integral“.

Marea Britanie

Susan a început să studieze Biblia în 2001 şi a continuat studiul aproximativ doi ani. În tot acest timp a încercat de multe ori să renunţe la fumat, dar fără succes. De aceea, a întrerupt studiul, dar a continuat să asiste la întrunirile congregaţiei. După patru ani, Susan şi-a propus să facă progrese pe plan spiritual. Astfel, ea a cerut ajutor din partea congregaţiei şi a reluat studiul. Informaţiile din cartea Să ne apropiem de Iehova i-au fost de mare ajutor. Analizarea detaliată a modului în care manifestă Iehova iubire faţă de noi şi a modului în care trebuie să manifestăm noi iubire faţă de el a avut un impact puternic asupra vieţii ei. În opt săptămâni, ea a renunţat definitiv la fumat. Susan consideră că studierea acestei publicaţii a ajutat-o să înveţe să se bizuie pe Iehova. Ea a făcut progrese frumoase, şi-a dedicat viaţa lui Iehova şi s-a botezat cu ocazia Congresului de District „Urmaţi-l pe Cristos!“.

Estonia

Helgi este o elevă de liceu în vârstă de 17 ani, care locuieşte singură. Părinţii ei sunt divorţaţi. Helgi a manifestat interes faţă de adevăr şi a început să studieze Biblia. Iniţial, Helgi nu asista la toate întrunirile, pentru că petrecea mult timp cântând într-o formaţie locală. Pe măsură ce aprecierea ei faţă de adevăr creştea, Helgi a început să-şi schimbe stilul de viaţă. Astfel, ea le-a explicat celor din formaţie de ce nu mai putea să cânte cu ei în serile când avea întruniri. Ea s-a înscris la Şcoala pentru Serviciul Teocratic şi a făcut progrese devenind vestitoare nebotezată. Helgi a participat la un concurs naţional de interpretare vocală, care îi oferea câştigătorului un contract cu o casă de discuri renumită. Deşi mulţi au fost respinşi la preselecţie, Helgi a câştigat repede votul juriului şi a intrat în concurs. Însă acesta urma să aibă loc în ziua în care Helgi trebuia să-şi ţină prima temă la Şcoala pentru Serviciul Teocratic. Ce avea să facă Helgi? Mama ei, care nu este Martoră a lui Iehova, i-a sugerat să nu mai ţină tema sau să o reprogrameze. Helgi a spus că nu era vorba de simplul fapt de a-şi ţine sau nu tema, ci de a stabili care era ordinea priorităţilor: lucrurile spirituale sau cele materiale. După ce s-a gândit cu seriozitate, ea a decis să-şi ţină tema şi să nu meargă la concurs. Mama ei i-a respectat decizia.

Ulterior, un reporter de televiziune a asistat la Congresul de District „Urmaţi-l pe Cristos!“ pentru a realiza un reportaj despre congres şi botez. Când a văzut-o pe Helgi intrând în bazinul de botez, a filmat-o şi apoi i-a luat un interviu. Reportajul a fost difuzat în seara aceea la ştiri, fiind prezentate şi imagini în care Helgi cânta în una dintre etapele preliminare ale concursului. Reportajul s-a încheiat cu imagini de la botezul lui Helgi şi cu următoarele cuvinte rostite de ea cu un zâmbet larg: „Aceasta este cea mai bună decizie din viaţa mea“.

Bulgaria

Ivelin se află în închisoarea Belene. Iată ce a scris el filialei locale a Martorilor lui Iehova: „În închisoare am găsit întâmplător o revistă Turnul de veghe. Am multe întrebări să vă pun. M-am căit de păcate şi doresc să fac schimbări pe plan spiritual. Vreau mai întâi să-mi modelez persoana lăuntrică, iar apoi conduita. Aş avea o dorinţă, dar cred că v-ar fi greu să mi-o îndepliniţi. De fapt, nici nu cred că aţi putea face aceasta. V-aş ruga să-mi trimiteţi scrisori care să mă ajute să învăţ despre Iehova Dumnezeu. Nu ştiu dacă-mi veţi răspunde la scrisoare. Ştiu însă că a-l cunoaşte pe Iehova îmi aduce multă fericire. Atât eu, cât şi alţi deţinuţi vrem să aflăm mai multe despre aceste lucruri. Dacă nu-mi veţi putea scrie, o să vă caut eu când voi ieşi de aici!“. Fraţii au făcut imediat demersurile necesare, iar în prezent studiază cu zece deţinuţi din această închisoare, inclusiv cu Ivelin.

Portugalia

Jana, o pionieră specială, povesteşte: „Într-o zi, în timp ce ieşeam de la metrou, am văzut un chinez şi m-am gândit să-i pun mărturie. Bărbatul a fost surprins că îi vorbeam în chineză şi mi-a spus că mergea la spital, la soţia lui, care urma să nască prin cezariană. Pentru că niciunul dintre ei nu vorbea limba portugheză, iar spitalul le ceruse să-şi găsească un translator, bărbatul m-a rugat să-l ajut. A doua zi, medicii mi-au spus să mă îmbrac la fel ca personalul medical pentru a o însoţi pe mamă în sala de operaţie. În timpul intervenţiei am ţinut-o de mână, iar ea mi-a pus multe întrebări despre Biblie şi despre lucrarea noastră. A fost atât de recunoscătoare pentru ajutorul meu, încât m-a rugat să aleg un nume pentru frumoasa lor fetiţă. M-am gândit o clipă şi am ales numele Sara. Mamei i-a plăcut mult numele acesta şi s-a arătat foarte interesată să afle mai multe despre Sara, personajul biblic, şi despre Dumnezeul la care se închina ea. După externare le-am propus un studiu biblic. Mai înainte, ea şi soţul ei refuzaseră să stea de vorbă cu Martorii, dar ajutorul pe care i l-am oferit soţiei în timpul operaţiei i-a determinat să-şi schimbe părerea. Cei doi soţi au acceptat fără ezitare propunerea mea, iar acum asistă la întruniri“.

Slovacia

Un cuplu de pionieri speciali au întâlnit doi tineri din Afganistan. În timpul scurtei lor şederi în Slovacia, aceştia au manifestat interes faţă de Biblie. Pionierii s-au întâlnit cu ei de câteva ori şi le-au dat o Biblie şi cartea Ce ne învaţă în realitate Biblia? De asemenea, pionierii le-au arătat cum se conduce un studiu biblic. Astfel, cei doi tineri puteau acum să studieze Biblia atât individual, cât şi împreună cu alţii.

OCEANIA

NUMĂRUL ŢĂRILOR ŞI TERITORIILOR 30

POPULAŢIA 36 829 259

NUMĂRUL VESTITORILOR 96 691

NUMĂRUL STUDIILOR BIBLICE 51 122

Noua Zeelandă

Într-o după-amiază, un frate pe nume Paul i-a oferit unei femei o broşură în timp ce era în lucrarea din casă-n casă. Aceasta i-a spus lui Paul că o rudă a îndemnat-o cu puţin timp în urmă să caute adevărul. În acea dimineaţă, ea se rugase lui Iehova folosindu-i numele şi cerându-i să fie vizitată de cineva. „După trei ore“, a spus Paul, „mă aflam la uşa ei. Mai mult, am ajuns la o oră când femeia nu era de obicei acasă“. Ea a acceptat imediat să înceapă un studiu biblic la domiciliu, iar în prezent face progrese frumoase.

Australia

Armando şi Elvira, un cuplu tânăr, locuiesc în Timorul de Est, aflat sub supravegherea Filialei din Australia. În 2006, zona în care locuiau ei a devenit ţinta atacurilor violente din partea unui grup etnic rival, astfel că au trebuit să fugă pentru a-şi scăpa viaţa. Ei au ajuns într-un lagăr de refugiaţi, având doar Biblia lui Armando şi broşura Ce pretinde Dumnezeu de la noi? După ce au reluat legătura cu fraţii, Armando şi Elvira au început să studieze de două ori pe săptămână şi să asiste la întrunirile congregaţiei. Armando le-a depus mărturie şi rudelor lui, care locuiesc într-un sătuleţ situat la patru ore şi jumătate de oraşul Dili. Întrucât familia lui a manifestat interes faţă de mesajul despre Regat, Armando i-a rugat pe nişte pionieri din oraşul Baucau, situat la o oră şi jumătate de satul în care locuieşte familia lui Armando, să meargă să-i ajute pe plan spiritual. Peste 20 de persoane s-au strâns pentru a-i asculta pe pionieri. Tatăl lui Armando, reprezentantul grupului, a spus că erau dispuşi să renunţe la icoane, dar au întrebat dacă vor mai fi ocrotiţi împotriva spiritelor rele. Pionierii i-au asigurat că Iehova îi va ajuta. Toţi şi-au aruncat icoanele. În prezent, peste 25 de persoane din acel sat studiază Biblia. Armando speră să se boteze în curând, iar Elvira face progrese frumoase.

Guam

Pe insula Saipan, aflată sub supravegherea Filialei din Guam, o soră a fost plăcut surprinsă să afle că soţul ei, cândva un împotrivitor, citea pe ascuns multe publicaţii pe care ea le lăsa prin casă. În afară de revistele Turnul de veghe şi Treziţi-vă!, soţul ei citise Anuarele şi cartea Secretul unei familii fericite. Într-o zi, el i-a chemat pe cei cinci copii şi pe soţia sa pentru un „consiliu de familie important“, cum l-a numit el. Era ceva cu totul neobişnuit. Tatăl voia să le dea celor trei fiice ale sale câteva sfaturi cu privire la căsătorie. Pentru aceasta, a scris pe o bucată mare de hârtie cerinţele pe care trebuie să le întrunească un soţ. Acest tată, care nu era Martor, a fost atât de impresionat de relatarea autobiografică a Sheilei Winfield da Conceição, apărută în Turnul de veghe din 1 noiembrie 2006, încât, asemenea Sheilei, a făcut o listă cu cerinţele pe care trebuie să le întrunească un bun partener de căsătorie. El şi-a sfătuit fiicele să se căsătorească numai cu Martori ai lui Iehova şi să-şi găsească soţi care să-l iubească pe Iehova şi să cunoască mai multe lucruri din Biblie decât ele. Tatăl le-a spus fetelor că dorea ca ele să simtă acea fericire despre care citise în reviste. Cuvintele lui le-au mişcat profund pe fete şi le-au dat speranţa că, într-o zi, şi tatăl lor îi va sluji lui Iehova alături de ele.

Samoa

Recent, un frate şi soţia sa au fost repartizaţi să slujească în Samoa. La prima casă pe care a vizitat-o, fratele a oferit cartea Ce ne învaţă în realitate Biblia? Spre surprinderea lui, a fost invitat în casă. Proprietara, o femeie de afaceri ieşită la pensie, s-a gândit o clipă, apoi i-a spus: „În dimineaţa aceasta pot sta de vorbă cu dumneavoastră doar 45 de minute“. Nimeni nu-i mai spusese vreodată lucrul acesta. Imediat s-a iniţiat un studiu biblic. Săptămâna următoare, când fratele şi soţia sa au vizitat-o pe această femeie, ea îi aştepta cu Biblia şi cu cartea Ce învaţă Biblia în mână. După toate probabilităţile, acest studiu va continua.

Insulele Solomon

Emily este singura Martoră şi pionieră regulară de pe insula San Cristóbal. Ea conduce 20 de studii biblice. Trei persoane, inclusiv părinţii ei, au devenit vestitori nebotezaţi. Slujitorii internaţionali Lance şi Diane au plecat în vacanţă şi au călătorit 14 ore cu un mic vapor de marfă foarte aglomerat, ca s-o ajute pe Emily cu ocazia Comemorării. Iată ce a povestit Lance: „Când am ajuns, nu ne trebuia decât un somn bun, dar ne-am gândit că cel mai bine era să mergem mai întâi la şeful satului. După ce i-am explicat motivul pentru care ne aflam în zonă, şeful a spus: «Mulţi n-au primit această invitaţie. Pot veni şi ei?». Radiind de bucurie i-am spus că vor fi bine-veniţi.

Când s-a apropiat ora de începere a Comemorării, pe bănci erau aşezaţi doar câţiva copii şi două femei. Am observat însă că mulţi alţii stăteau la distanţă, lângă copaci, aşa că ne-am dus imediat să-i chemăm. Când s-a lăsat întunericul, am pus în funcţiune un mic generator, pentru a avea lumină. Toţi au urmărit cu atenţie cuvântarea de Comemorare. Au asistat în jur de 130 de persoane, inclusiv un pastor adventist de ziua a şaptea, care a cerut o Biblie, Traducerea lumii noi, întrucât considera că este mai clară decât Biblia folosită de el. Cu această ocazie specială au fost iniţiate cinci studii biblice“.

Papua Noua Guinee

Locuitorii a două sate din apropierea unui orăşel erau puternic influenţaţi de Biserica Catolică, astfel că lucrarea de predicare se desfăşura foarte greu. Recent, fraţii i-au vizitat pe reprezentanţii satului pentru a le explica în ce consta lucrarea noastră şi motivul pentru care doream să vorbim cu toţi oamenii. Întâmplător, într-un sat tocmai se ţinuse o întrunire unde s-a discutat cum puteau fi ajutaţi tinerii să-şi schimbe conduita. Fraţii le-au spus reprezentanţilor satului că le-ar fi de un real ajutor să cunoască ce spune Biblia.

Fraţii au primit permisiunea să predice liber, iar câţiva tineri au început să studieze Biblia. Localnicii au observat că atitudinea acestor tineri s-a schimbat foarte mult datorită asocierii lor cu Martorii lui Iehova şi de aceea nu s-au mai opus lucrării noastre. După un timp au început să studieze şi unii dintre prietenii şi părinţii lor, inclusiv fiica unui catihet, care mai înainte îi ameninţa pe fraţi. El i-a spus fiicei lui: „Am făcut o mare greşeală. Sper ca Dumnezeu şi Martorii lui Iehova să mă ierte“. În prezent, 27 de persoane din aceste două sate participă cu regularitate la întruniri. Cel puţin patru s-au botezat şi fac pionierat auxiliar. Obiectivul lor este să devină pionieri regulari.

[Harta/Fotografia de la pagina 48]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

[Legenda fotografiei]

Farul din Capul Horn

[Harta de la pagina 63]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

San Cristóbal

[Legenda fotografiei de la pagina 44]

Conducând studiul „Turnul de veghe“ în satul Antanandava, Madagascar

[Legenda fotografiei de la pagina 46]

Studiind cartea „Ce învaţă Biblia“ cu grupul din Pawaga, Tanzania

[Legenda fotografiei de la pagina 49]

Studiul de carte din Sixaola, Costa Rica

[Legenda fotografiei de la pagina 50]

Ramiro cu cartea „Ce învaţă Biblia“

[Legenda fotografiei de la pagina 53]

Hiroko depunând mărturie într-o staţie de autobuz

[Legenda fotografiei de la pagina 58]

Helgi (dreapta) ţinând o temă la Şcoala pentru Serviciul Teocratic

[Legenda fotografiei de la pagina 64]

Lance, Diane şi Emily