„Fericit este omul care perseverează în încercare“
1 Toţi creştinii au de înfruntat încercări (2 Tim. 3:12). Printre acestea se numără problemele de sănătate şi cele economice, tentaţiile, persecuţiile etc. Prin încercări, Satan vrea să ne determine să încetinim ritmul, să neglijăm serviciul sacru sau chiar să nu-i mai slujim lui Dumnezeu (Iov 1:9–11). Cum ne ajută perseverenţa în încercări să fim fericiţi? — 2 Pet. 2:9.
2 Să ne pregătim pentru încercări: Iehova ne-a oferit Cuvântul adevărului în care au fost consemnate episoade din viaţa lui Isus şi învăţăturile sale. Ascultând cuvintele lui Isus şi aplicându-le, ne pregătim temeinic să înfruntăm cu succes încercările (Luca 6:47–49). Dar tăria pentru a face faţă încercărilor o dobândim şi din tovărăşia cu fraţii creştini, din întrunirile congregaţiei şi din publicaţiile biblice furnizate de clasa sclavului fidel şi prevăzător. În plus, beneficiem de darul rugăciunii. — Mat. 6:13.
3 De asemenea, Iehova ne dă o speranţă. Când cultivăm o credinţă de nezdruncinat în promisiunile lui Iehova, speranţa noastră devine „o ancoră pentru suflet, sigură şi totodată de neclintit“ (Evr. 6:19). În timpurile biblice, corăbiile nu plecau niciodată din port fără ancoră, iar aceasta chiar dacă vremea era bună. Dacă pe neaşteptate ar fi izbucnit o furtună, corabia ar fi fost ancorată şi astfel nu s-ar fi zdrobit de stânci. În mod asemănător, dacă acum ne întărim credinţa în promisiunile lui Dumnezeu, vom fi bine ancoraţi când furtunile necazurilor se vor abate asupra noastră. Greutăţile pot apărea pe neaşteptate. De pildă, deşi iniţial Pavel şi Barnaba au avut succes când au predicat în Listra, situaţia s-a schimbat repede când au sosit împotrivitorii iudei. — Fap. 14:8–19.
4 Perseverenţa aduce fericire: Dacă rămânem statornici în serviciul sacru în pofida opoziţiei vom avea pacea minţii. Ne bucurăm că suntem consideraţi demni de a fi batjocoriţi pentru Cristos (Fap. 5:40, 41). Perseverând în încercări, reuşim să cultivăm într-o măsură şi mai mare umilinţa, ascultarea şi perseverenţa (Deut. 8:16; Evr. 5:8; Iac. 1:2, 3). Învăţăm să ne bizuim pe Iehova, să ne încredem în promisiunile sale şi să ne refugiem la el. — Prov. 18:10.
5 Ştim că încercările sunt temporare (2 Cor. 4:17, 18). Însă ele ne dau posibilitatea să dovedim cât de mult îl iubim pe Iehova. Perseverând, putem da un răspuns la acuzaţiile lui Satan. Iată de ce noi nu renunţăm! Da, „fericit este omul care perseverează în încercare, pentru că, fiind aprobat, va primi coroana vieţii“! — Iac. 1:12.