Să ne interesăm sincer de semeni fiind adaptabili
1 Când predica vestea bună, apostolul Pavel îşi adapta întotdeauna prezentarea ţinând cont de mediul şi de mentalitatea celor care îl ascultau. El ne-a oferit astfel un exemplu (1 Cor. 9:19–23). Iar noi trebuie să ne străduim să-l imităm. Folosindu-ne spiritul de observaţie, deseori putem să adaptăm la necesităţile oamenilor din teritoriu sugestiile pentru prezentarea publicaţiilor oferite în Ministerul pentru Regat. Când ne apropiem de o uşă, am putea remarca unele lucruri care dezvăluie câte ceva despre preocupările locatarului. Apoi am putea menţiona aceste lucruri în prezentarea noastră. Însă există şi un alt mod prin care ne putem dovedi adaptabili în minister.
2 Să ţinem cont de ceea ce spune locatarul: Când predicăm vestea bună, deseori punem o întrebare şi-l invităm pe locatar să răspundă. Cum considerăm răspunsul pe care ni-l dă? Ne mulţumim doar să îl aprobăm şi să ne continuăm prezentarea? Sau dovedim prin spusele noastre că ţinem cont de părerea lui? Dacă arătăm un interes sincer faţă de opinia interlocutorului, i-am putea pune cu tact şi alte întrebări cu ajutorul cărora vom reuşi să înţelegem în ce mod gândeşte (Prov. 20:5). Drept urmare, vom putea îndrepta atenţia asupra acelor aspecte ale mesajului despre Regat care prezintă interes pentru interlocutor.
3 Aceasta presupune să fim dispuşi să discutăm despre alte subiecte decât cele pe care ne-am propus să le abordăm. Dacă începem conversaţia făcând referire la o problemă menţionată la ştiri, iar locatarul aduce în discuţie o problemă locală sau personală care îl preocupă, interesul sincer faţă de el ne va îndemna să vorbim despre aceasta. — Filip. 2:4.
4 Să ne adaptăm prezentarea: Când locatarul pune o întrebare, putem considera că ar fi mai bine să continuăm discuţia cu o altă ocazie, după ce am făcut cercetări pe marginea subiectului care îl interesează. De asemenea, putem oferi publicaţii care analizează în detaliu subiectul respectiv. Toate acestea vor arăta că suntem sincer interesaţi să-i ajutăm pe alţii să-l cunoască pe Iehova. — 2 Cor. 2:17.