Ne-a fost încredinţată vestea bună
1 Cât de onoraţi ne simţim deoarece ne-a fost încredinţată vestea bună (1 Tes. 2:4)! În timp ce unii ar putea respinge acest mesaj plin de putere, persoanele cu inima sinceră sunt atrase de el ca de o mireasmă încântătoare (2 Cor. 2:14–16). Vestea bună înseamnă salvare pentru cei care o ascultă şi o acceptă (Rom. 1:16). Aşadar, ce loc ar trebui să ocupe aceasta în viaţa noastră?
2 Isus şi apostolii: Isus a acordat întâietate proclamării veştii bune (Luca 4:18, 43). Chiar şi atunci când se simţea obosit şi îi era foame, iubirea pentru oameni şi aprecierea pe care o avea pentru acest mesaj l-au îndemnat să îl împărtăşească şi altora (Mar. 6:30–34). Prin cuvinte, dar şi prin fapte, el a întipărit în mintea discipolilor săi importanţa lucrării de predicare a Regatului. — Mat. 28:18–20; Mar. 13:10.
3 Asemenea lui Cristos, şi apostolii au proclamat cu zel mesajul despre Regat. Chiar şi atunci când au fost bătuţi şi când li s-a ordonat să nu mai predice, ei au continuat „fără încetare să predea şi să anunţe vestea bună“ (Fap. 5:40–42). Apostolul Pavel a efectuat în mod neobosit această lucrare (1 Cor. 15:9, 10; Col. 1:29). El a asemănat privilegiul de a proclama vestea bună cu o datorie pe care o avea faţă de semenii lui. Prin urmare, el a fost dispus să renunţe la confortul personal pentru a se achita de această responsabilitate. — Fap. 20:24; Rom. 1:14–16.
4 Privilegiul nostru în prezent: Aprecierea faţă de misiunea sfântă care ne-a fost încredinţată ne va motiva să căutăm modalităţi de a participa mai mult în lucrarea de predicare (Rom. 15:16). Edward, care era imobilizat într-un scaun cu rotile, stătea la intrarea unui hotel şi discuta cu cei cazaţi acolo. Însă el îşi dorea să facă mai mult. Astfel, el a făcut pionierat ani la rând şi, cu ajutorul unei cabine speciale amplasate pe camioneta sa, el a călătorit mii de kilometri pentru a efectua această lucrare. La fel ca Edward, în prezent mulţi fraţi şi surori fac unele schimbări pentru a participa într-o măsură mai mare la răspândirea veştii bune.
5 Fie ca şi noi, asemenea lui Isus şi apostolilor săi, să acordăm întotdeauna întâietate lucrării de predicare în viaţa noastră. Astfel, noi ne dovedim iubirea pentru oameni, precum şi aprecierea faţă de vestea bună care ne-a fost încredinţată.