Curăţenia îl onorează pe Dumnezeu
1 Legea mozaică conţinea norme stricte care să asigure curăţenia. Ele făceau din Israel un popor aparte, un popor căruia i se ceruse să se păstreze curat din punct de vedere fizic şi spiritual (Lev. 11:35, 36; 15:1–11; Is. 52:11). Această stare de curăţenie îi aducea onoare lui Dumnezeu şi contribuia la sănătatea naţiunii.
2 În mod similar astăzi, curăţenia este un semn distinctiv al poporului lui Iehova. Însă, de vreme ce aceasta identifică poporul lui Iehova ca grup, se poate spune că este şi o caracteristică a fiecăruia dintre noi? Măsura în care suntem preocupaţi să arătăm îngrijit şi să fim curaţi dezvăluie cât de mult luăm noi în considerare cerinţele lui Iehova.
3 Cum stau lucrurile cu aspectul locuinţei noastre? Constituie acesta un motiv din cauza căruia mulţi resping mesajul Regatului? De vreme ce nu ne îngrijim de propria noastră casă, iar în curte nu este tunsă iarba şi au năpădit buruienile, s-ar putea întâmpla oare ca unii să ne pună la îndoială sinceritatea dacă le vorbim despre transformarea pământului în paradis? Dacă propria noastră casă lasă impresia de dezordine sau dacă se simt unele mirosuri neplăcute datorită lipsei de igienă, se poate spune în acest caz că ne-am format „modele de curăţenie care sînt potrivite cu lumea nouă sub Regatul lui Dumnezeu“? — om p. 130, 131.
4 Ce se poate spune despre maşina pe care o folosim în serviciul de teren? Este ea suficient de curată, atât în interior, cât şi în exterior, astfel încât aspectul ei să nu prejudicieze lucrarea pe care o efectuăm? Dar cum stau lucrurile cu îmbrăcămintea, geanta în care avem literatura sau aspectul nostru? Arată ele îngrijit şi prezentabil, astfel încât să nu se poată aduce nici o obiecţie? Se cuvine să fim întotdeauna curaţi noi şi hainele pe care le purtăm îmbăindu-ne cu regularitate şi spălându-ne cu regularitate hainele. — w90 1/5 p. 23–27.
5 Ce se întâmplă dacă un frate devine neglijent, astfel încât aspectul său exterior vădeşte lipsă de igienă, iar lucrurile care îi aparţin constituie un motiv pentru care se aduce reproş asupra congregaţiei? S-ar putea, din cauza vârstei sau a vreunei infirmităţi, să nu fie necesar decât să i se acorde un ajutor plin de iubire. Dacă aşa stau lucrurile, dăm dovadă de bunătate dacă îi acordăm ajutorul necesar. Poate că unii au nevoie de ajutor în acest sens, însă, pur şi simplu, nu sunt conştienţi de lucrul acesta. Sfătuindu-l într-un mod amabil îl putem ajuta să-şi remedieze situaţia. Cei care în mod repetat constituie un exemplu negativ în acest sens nu se vor califica pentru privilegii importante în congregaţie. Bineînţeles, bătrânii trebuie să se ferească să-şi impună propriile norme sau gusturi.
6 Persoanele nou-interesate sunt invitate să ia parte la bogate mese spirituale la Sala Regatului de care aparţinem. De obicei, fiindcă sala are un aspect atrăgător şi îngrijit, suntem dornici să-i invităm pe oameni la sală. Însă, pentru ca sala să rămână astfel, sunt necesare eforturi. Examinaţi-vă sala. Sunt scaunele, podeaua şi zidurile curate? Se curăţă cu regularitate toaletele? După ce începem să ne obişnuim cu o mochetă murdară sau cu ziduri de pe care se cojeşte zugrăveala, de exemplu, probabil, în scurt timp, vom ajunge să nu ne mai deranjeze deloc aceste lucruri. Însă, pentru cei care ne vizitează pentru prima dată, toate acestea pot lăsa o impresie nefavorabilă. Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca sala să aibă în permanenţă un aspect frumos şi atrăgător, făcându-ne partea atunci când trebuie făcută curăţenie sau când sunt necesare unele reparaţii.
7 Fără să rostim vreo vorbă, noi îi putem aduce glorie lui Iehova prin aspectul nostru personal sau prin felul în care ne arată casele, automobilele şi Sălile Regatului. Exemplul bun pe care îl dăm nu va constitui vreo pricină de poticnire, ci, dimpotrivă, va confirma faptul că închinarea noastră este curată şi dreaptă. — 1 Cor. 10:31, 32; Iac. 1:27.