V-ați întrebat?

Meritau să fie numiți „tâlhari” negustorii care vindeau animale în templul din Ierusalim?

POTRIVIT relatării din Evanghelia lui Matei, „Isus a intrat în templu, i-a aruncat afară pe toți cei care vindeau și cumpărau în templu și a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și băncile celor care vindeau porumbei. Și le-a zis: «Este scris: „Casa mea se va numi casă de rugăciune”, dar voi faceți din ea o peșteră de tâlhari!»”. (Mat. 21:12, 13)

O privire asupra scrierilor istorice iudaice arată că negustorii de la templu profitau de clienții lor cerându-le prețuri exorbitante. De exemplu, în Mișna (Cheritot 1:7) este prezentată o situație din secolul I e.n., în care prețul unei perechi de turturele pentru jertfă ajunsese la un dinar de aur, echivalentul salariului pe 25 de zile al unui muncitor necalificat. Săracii puteau oferi ca jertfă turturele și porumbei, totuși chiar și prețul acestor păsări devenise exorbitant. (Lev. 1:14; 5:7; 12:6-8) Revoltat de ceea ce se întâmpla, rabinul Simeon ben Gamaliel a redus numărul jertfelor obligatorii. Drept urmare, prețul unei perechi de turturele a scăzut imediat de o sută de ori.

Având în vedere lăcomia acelor negustori și modul în care îi jecmăneau ei pe oameni, Isus i-a numit pe bună dreptate „tâlhari”.