O victorie asupra răului

„PENTRU ce blestemă acest câine mort pe domnul meu împăratul? Lasă-mă, te rog, să mă duc să-i tai capul.“ Această cerere a fost adresată de către Abişai, un comandant al armatei israelite. Cererea lui era o reacţie la furia care l-a cuprins când a auzit că domnul său, regele David, era insultat cu ură de un beniamit numit Şimei. — 2 Samuel 16:5–9.

Abişai era adeptul unei concepţii larg răspândite astăzi: principiul de a plăti cu aceeaşi monedă. Da, Abişai dorea ca Şimei să sufere pentru insultele cu care l-a împroşcat pe David.

Care a fost însă reacţia lui David? David l-a oprit pe Abişai spunându-i: „Lăsaţi-l“. Deşi nu se făcea vinovat de acuzaţiile lui Şimei, David s-a împotrivit cu umilinţă provocării de a plăti cu aceeaşi monedă. Dimpotrivă, el a lăsat problema în mâinile lui Iehova. — 2 Samuel 16:10–13.

Când David s-a întors din nou la tron după o revoltă nereuşită condusă de fiul său, în timpul căreia a fost fugar, printre primii oameni care i-au ieşit în întâmpinare şi şi-au cerut iertare a fost Şimei. Abişai a vrut din nou să-l omoare, dar David nu l-a lăsat nici de data aceasta. — 2 Samuel 19:15–23.

În această situaţie, David s-a dovedit a fi o prefigurare potrivită a lui Isus Cristos, despre care apostolul Petru a scris: „Când era insultat, nu răspundea cu insulte; . . . ci Se încredinţa în mâinile Celui care judecă drept“. — 1 Petru 2:23.

Astăzi creştinii sunt sfătuiţi să fie ‘smeriţi şi să nu întoarcă rău pentru rău’ (1 Petru 3:8, 9). Urmând linia de conduită trasată de David şi de Isus Cristos, şi noi putem ‘birui răul prin bine’. — Romani 12:17–21.