Nu nutriţi resentimente

S-AR PĂREA că este mai dificil ca oricând să evitaţi resentimentele atunci când cineva vă ofensează. Biblia dă sfaturi practice pentru astfel de situaţii. „Mâniaţi-vă, a scris apostolul Pavel, şi nu păcătuiţi. Să nu apună soarele peste mânia voastră.“ — Efeseni 4:26.

Atunci când cineva ne cauzează o nedreptate, este cât se poate de normal să simţim o măsură de mânie. Faptul că Pavel spune „mâniaţi-vă“ lasă să se înţeleagă că mânia poate fi justificată uneori — probabil ca reacţie la un tratament nedrept sau la o administrare incorectă a dreptăţii. (Compară cu 2 Corinteni 11:29.) Dar atunci când rămâne vie, chiar şi mânia justificată poate avea consecinţe dezastruoase, conducând la păcate grave (Geneza 34:1–31; 49:5–7; Psalmul 106:32, 33). Deci ce puteţi face atunci când vă simţiţi provocat la mânie?

În majoritatea cazurilor care privesc unele greşeli minore, aţi putea decide fie să rezolvaţi situaţia în inimă şi să „tăceţi“, fie să-l abordaţi pe transgresor şi să discutaţi problema (Psalmul 4:4; Matei 5:23, 24). Indiferent pentru ce anume optaţi, cel mai bine este să rezolvaţi problema imediat, astfel încât resentimentele să nu vă roadă şi să nu producă rezultate tragice. — Efeseni 4:31.

Iehova ne iartă de bunăvoie păcatele, chiar şi păcatele de care, în ignoranţa noastră, poate că nici nu suntem conştienţi. Nu am putea ierta şi noi, în mod similar, greşelile minore ale semenilor noştri? — Coloseni 3:13; 1 Petru 4:8.

Este demn de reţinut faptul că termenul grecesc pentru „a ierta“ înseamnă literalmente „a lăsa să treacă“. Iertarea nu pretinde să minimalizăm sau să scuzăm greşeala. Uneori poate însemna pur şi simplu să lăsăm să treacă situaţia, înţelegând că faptul de a nutri resentimente nu va face decât să ne îngreuieze povara şi să submineze unitatea congregaţiei creştine. Pe deasupra, faptul de a nutri resentimente poate fi dăunător sănătăţii. — Psalmul 103:9.