Proclamatorii Regatului relatează

Cei tineri declară vestea bună în Africa

LA PUŢIN timp după învierea lui Isus, un bărbat african vizita Ierusalimul. Biblia nu-i spune numele. El este cunoscut doar ca „un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a etiopienilor şi îngrijitorul tuturor vistieriilor ei“. De ce este menţionat el în Biblie? Deoarece un înger l-a îndrumat pe evanghelizatorul creştin Filip spre el ca să-i declare „vestea bună despre Isus“. Acest etiopian a fost primul african despre care s-a consemnat că a devenit un membru al congregaţiei creştine. — Faptele 8:26–39.

Astăzi, în Africa există sute de mii de Martori ai lui Iehova. Ei se folosesc de orice ocazie pentru a le împărtăşi altora vestea bună despre Isus. Următoarele experienţe arată că până şi cei tineri din Africa au un rol în această privinţă.

◻ Sandy şi Priya, două fetiţe de 11 ani din Nairobi, Kenya, erau vecine. Lor le plăcea să se joace împreună şi făceau schimb de cărţi de poveşti. Părinţii Priyei au început să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova. Acum Priya putea să adauge la colecţia sa un nou set de cărţi, iar în special una dintre acestea a devenit favorita ei, Să ascultăm de Învăţătorul cel Mare, publicată de Watchtower Bible and Tract Society. Ea i-a împrumutat-o şi prietenei sale Sandy, şi cele două fetiţe au început să o studieze cu regularitate.

Însă mama lui Sandy, Una, frecventa Biserica Anglicană şi nu dorea ca fetiţa ei să citească publicaţii de-ale Martorilor lui Iehova. În pofida opoziţiei mamei, studiul a continuat. Într-o zi, Sandy a implorat-o pe mama ei să asiste măcar o dată la discuţia lor. Capitolul pe care îl citeau fetiţele în acea zi era intitulat „Doi bărbaţi care au sărbătorit ziua naşterii“. Una a ascultat şi a rămas foarte impresionată. Ea a luat legătura imediat cu mama Priyei, punându-i multe întrebări biblice.

Mama Priyei a făcut demersuri ca o Martoră să studieze Biblia cu Una. Nu după mult timp, Una împărtăşea ceea ce învăţa cu colega ei de serviciu, Dolly. Între timp, Priya, fetiţa de 11 ani, a continuat să facă progrese şi a decis să-şi simbolizeze dedicarea la Iehova Dumnezeu prin botezul în apă cu ocazia unui congres de district al Martorilor lui Iehova. Spre marea bucurie a Priyei, la acelaşi congres au fost botezate şi Una şi Dolly.

◻ În câteva ţări africane lucrarea Martorilor lui Iehova nu este înregistrată oficial. Într-una din aceste ţări există un climat general de toleranţă faţă de activităţile şi convingerile religioase ale Martorilor. Într-o şcoală din ţara respectivă, unui băieţel de şapte ani şi fratelui său de şase ani — copii de Martori — li s-a permis să lipsească din clasă în timp ce se rosteau rugăciuni religioase.

Într-o zi, un învăţător nou le-a cerut băieţilor să li se alăture celorlalţi copii în rugăciune. Băiatul mai mare a refuzat şi a fost bătut de profesor. Fratele lui de şase ani, Shadrack, a insistat să meargă în audienţă la director. Directorul şi noul învăţător l-au întrebat de ce nu dorea să li se alăture celorlalţi copii. L-au întrebat dacă nu cumva îi era teamă că va fi bătut de părinţi. El a răspuns într-o arabă foarte fluentă: „Nu, Dumnezeul căruia mă închin eu nu este un Dumnezeu al confuziei, ci al ordinii. Eu nu pot să fiu un Martor al lui Iehova acasă şi să am o altă religie la şcoală!“ Ca urmare, băieţelul a fost scutit.

După ce a fost botezat, etiopianul menţionat în cartea Faptele „şi-a văzut de drum, plin de bucurie“ (Faptele 8:39). Tot la fel şi astăzi, proclamatorii Regatului din vastul continent african se bucură că au privilegiul de a declara „vestea bună despre Isus“. — Faptele 8:35.