Întrebări de la cititori
Dacă un creştin nu joacă la jocuri de noroc, ar putea să accepte un bilet sau ar putea să participe la o tragere la sorţi, prin care ar putea cîştiga un premiu?
Aceasta este o întrebare care se ridică din cînd în cînd, de aceea ea a fost tratată deja în publicaţiile noastre. În unele limbi am pus la dispoziţie indexuri ale literaturii noastre, cum ar fi Watch Tower Publications Index 1930-1985 (Indexul publicaţiilor Watch Tower pe anii 1930–1985, şi un altul similar cuprinzînd anii 1986–1990). Dacă un creştin are la dispoziţie în limba sa astfel de indexuri, acestea se pot dovedi foarte utile pentru a găsi repede răspunsuri mulţumitoare.
Întrebarea de mai sus este un exemplu în acest sens. Căutînd în Indexul pe anii 1930–1985 la titlul „Întrebări de la cititori“, găsim subtitlul: „‘Trageri la sorţi’, poate un creştin accepta un bilet?“ Cititorul este îndrumat la rubrica „Întrebări de la cititori“ din Turnul de veghere din 15 februarie 1973, pagina 127, în engleză.a Mulţi Martori dispun de volumul legat al revistei Turnul de veghere pe 1973 (sau de exemplare separate), sau îl pot consulta la biblioteca Biroului filialei.
Articolul publicat în 1973 sublinia faptul că creştinii evită pe drept cuvînt orice loterii sau trageri la sorţi care presupun cumpărarea de lozuri (cum ar fi bilete de tombolă) sau faptul de a paria, cu scopul de a cîştiga un premiu. Cu alte cuvinte, noi evităm jocurile de noroc care constituie fără îndoială o expresie a lăcomiei. — 1 Corinteni 5:11; 6:10; Efeseni 4:19; 5:3, 5.
Un magazin sau o firmă comercială s-ar putea însă să utilizeze tragerile la sorţi ca mijloc de publicitate. Tot ceea ce are de făcut cineva este să-şi scrie numele sau să trimită un cupon sau un tichet, fără să cumpere nimic. Tragerea la sorţi nu este altceva decît un element în planul de publicitate; ea este destinată să constituie o metodă imparţială de a decide cui anume să-i fie acordat premiul sau premiile. Unii creştini cred, poate, că ar putea accepta premiul provenit dintr-o tragere la sorţi care nu a presupus participarea la un joc de noroc, întocmai cum ar putea accepta un eşantion gratuit sau alte cadouri pe care o firmă sau un magazin le-ar putea acorda în cadrul programului său de publicitate.
Există însă creştini care evită orice lucruri de acest gen, nedorind să-i poticnească pe alţii sau să fie înţeleşi greşit şi căutînd, de asemenea, să se menţină departe de orice tentaţie de a se încrede în aşa-zisul Noroc. Aşa cum arată Isaia 65:11, slujitorii lui Dumnezeu nu se alătură dumnezeului „Norocului“ sau dumnezeului „Soartei“. De asemenea, poate ei consideră că nu ar dori să ia parte la nici o acţiune publicitară la care li s-ar putea cere cîştigătorilor să participe. Cei care gîndesc în felul acesta nu trebuie desigur să fie critici la adresa unui creştin sau a creştinilor cărora conştiinţa le permite să ia parte la astfel de trageri la sorţi. — Compară cu Romani 14:1–4.
[Notă de subsol]
a Acelaşi material este inclus în Index la titlurile „Publicitate“, „Afaceri“ şi „Jocuri de noroc“, astfel că posibilităţile variate de utilizare a indexului vă ajută să găsiţi informaţiile necesare.