În căutarea unor preziceri demne de încredere
„CEL CARE ar putea să prevadă desfăşurarea lucrurilor cu trei zile înainte ar fi bogat pentru mii de ani“, aşa spune un proverb chinezesc.
Oamenii vor să ştie ce le va aduce ziua de mîine şi mulţi ar da cu bucurie foarte mulţi bani pentru a obţine informaţii sigure de acest gen. Ei caută preziceri demne de încredere. Aşa cum demonstrează prognozele meteorologice şi indicatorii economici, sîntem interesaţi de evenimentele care ne stau în faţă. În plus, o cunoaştere sigură a viitorului ne-ar da posibilitatea să ne facem planuri în viaţă.
Dorinţa de a şti ce ne rezervă viitorul îi determină pe mulţi să consulte ghicitori, maeştri guru, astrologi şi vraci. Librăriile şi standurile de reviste abundă de scrieri străvechi şi moderne ale unor persoane care pretind că prezic viitorul. Dar aceste forme de prezicere sînt privite cu scepticism. Se zice că omul de stat roman Cato ar fi spus în acest sens: ‘Sînt surprins de faptul că un ghicitor nu rîde atunci cînd îl vede pe un alt ghicitor’.
Există, desigur, multe genuri de preziceri. În 1972, un grup internaţional format din profesori universitari şi oameni de afaceri, cunoscut sub numele de Clubul de la Roma, a publicat un studiu care prezicea că în scurt timp lumea avea să fie lipsită de unele resurse care nu pot fi refăcute pe nici o cale. Ea urma să fie fără aur pînă în 1981, fără mercur pînă în 1985, fără zinc pînă în 1990, fără petrol pînă în 1992 etc. Astăzi observăm că aceste preziceri nu s-au adeverit.
Multe preziceri au la bază concepţii religioase. Să ilustrăm acest lucru: Episcopul saxon Wulfstan a susţinut că invadarea Angliei de către danezi, la începutul secolului al XI-lea, constituia un semn al faptului că sfîrşitul lumii era aproape. În 1525, Thomas Münzer a condus o răscoală a ţăranilor germani deoarece avusese o viziune în care îngerii ascuţeau nişte seceri pentru ceea ce credea el că va fi un mare seceriş. Evident, aceste preziceri erau inexacte.
Aşa cum probabil ştiţi, Biblia conţine preziceri. Mai mult decît atît, scriitorii Bibliei au afirmat că erau inspiraţi de Dumnezeu. Apostolul creştin Petru a spus: „Nici o prorocie din Scriptură nu se interpretează singură. Căci nici o prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii sfinţi ai lui Dumnezeu au vorbit conduşi de Duhul Sfînt“. — 2 Petru 1:20, 21.
Printre altele, Biblia a prezis diferite evenimente care identifică generaţia care avea să trăiască în perioada prezenţei lui Isus Cristos la puterea Regatului în cer. Războaie fără precedent, foamete, cutremure, precum şi prăbuşirea structurii morale a omului aveau să constituie amprenta a ceea ce Biblia descrie a fi „zilele din urmă“ (2 Timotei 3:1–5; Matei 24:3–14, 34). Potrivit Bibliei, înlăturarea prezentului sistem de lucruri ar urma să deschidă calea omenirii spre fericire într-o lume nouă plină de binecuvîntări fără sfîrşit. — 2 Petru 3:13; Apocalipsa 21:1–4.
Care este punctul dumneavoastră de vedere cu privire la aceste preziceri ale Bibliei? Sînt acestea simple speculaţii, asemenea multor altor previziuni? Putem verifica credibilitatea unor profeţii biblice care încă nu s-au împlinit, stabilind dacă prezicerile biblice legate de unele evenimente din trecut au fost demne de încredere. În articolul care urmează vom examina cîteva dintre aceste preziceri.
[Provenienţa hărţilor de la pagina 3]
Cu amabilitatea National Weather Service