Viaţa lui Isus şi serviciul său sacru
Isus este viu!
CÎND femeile descoperă că mormîntul lui Isus este gol, Maria Magdalena aleargă să le spună lui Petru şi lui Ioan. Însă, celelalte femei rămîn, evident, la mormînt. Îndată apare un înger şi le invită înăuntru.
Aici femeile văd încă un înger, iar unul dintre ei le spune: „Nu vă temeţi; căci ştiu că voi căutaţi pe Isus [care a fost ţintuit pe stîlp, NWT]. Nu este aici, căci a înviat, aşa cum a zis. Veniţi de vedeţi locul unde zăcea (. . .). Şi duceţi-vă repede şi spuneţi ucenicilor Lui că El a înviat dintre cei morţi!“ Prin urmare, cu teamă şi cu o mare bucurie, aceste femei aleargă şi ele.
Între timp, Maria i-a găsit pe Petru şi pe Ioan şi le spune: „Au luat pe Domnul din mormînt şi nu ştiu unde l-au pus!“ Imediat, cei doi apostoli pleacă în fugă. Ioan este mai iute de picior — fiind desigur mai tînăr—şi ajunge primul la mormînt. Între timp femeile au plecat, astfel că nu mai este nimeni în preajmă. Aplecîndu-se, Ioan priveşte atent în interiorul mormîntului şi vede bandajele, dar rămîne afară.
Cînd soseşte, Petru nu ezită ci intră chiar înăuntru. El vede bandajele întinse acolo, şi, de asemenea, pînza cu care fusese învelit capul lui Isus. Aceasta este înfăşurată într-un loc. Ioan intră şi el acum în mormînt şi se convinge de spusele Mariei. Însă nici Petru şi nici Ioan nu înţeleg că Isus a fost înviat, deşi chiar El le spusese adeseori că aşa avea să se întîmple. Nedumeriţi, cei doi pleacă acasă, însă Maria, care s-a întors la mormînt, rămîne.
Între timp, celelalte femei merg în grabă pentru a le spune discipolilor că Isus a fost înviat, întocmai cum le porunciseră îngerii să facă. În timp ce se îndepărtează cît pot de repede, îl întîlnesc pe Isus, care le spune: „Ziua bună!“ Căzîndu-i la picioare, ele îi aduc omagiu. Atunci Isus le spune: „Nu vă temeţi; duceţi-vă şi spuneţi fraţilor mei să meargă în Galileea! Acolo Mă vor vedea.“
Mai devreme, cînd s-a produs cutremurul de pămînt şi au apărut îngerii, soldaţii de pază au fost înspăimîntaţi de moarte. Cînd şi-au revenit, s-au dus imediat în oraş şi le-au spus mai-marilor preoţi ce se întîmplase. După ce aceştia din urmă se consultă cu „bătrînii“ evreilor, se ia hotărîrea de a se încerca să se muşamalizeze lucrurile prin mituirea soldaţilor. Aceştia au fost instruiţi astfel: „Spuneţi aşa: «Ucenicii lui au venit noaptea, pe cînd dormeam noi, şi l-au furat».“
Deoarece soldaţii romani puteau fi pedepsiţi cu moartea dacă adormeau în post, preoţii le promit acestora: „Dacă va ajunge lucrul acesta la urechile guvernatorului, îl vom potoli noi şi vă vom face fără grijă.“ Dat fiind că mita este destul de mare, soldaţii procedează precum sînt instruiţi. Drept urmare, vestea falsă despre furtul trupului lui Isus este larg difuzată printre evrei.
Maria Magdalena, care rămîne în urmă la mormînt, este copleşită de durere. Unde putea fi Isus? Aplecîndu-se înainte pentru a privi în interiorul mormîntului, ea îi vede pe cei doi îngeri îmbrăcaţi în alb, care au reapărut! Unul stă la capul, iar celălalt la picioarele locului unde zăcuse corpul lui Isus. „Femeie, (. . .) de ce plîngi?“, o întreabă ei.
„Pentru că au luat pe Domnul meu“, răspunde Maria, „şi nu ştiu unde L-au pus.“ Apoi ea se întoarce şi vede pe cineva care repetă întrebarea: „Femeie, (. . .) de ce plîngi?“ Şi acesta o întreabă de asemenea: „Pe cine cauţi?“
Crezînd că această persoană este îngrijitorul grădinii în care se află mormîntul, ea îi spune: „Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde l-ai pus şi mă voi duce să–L iau.“
„Maria!“, spune persoana. Şi ea îşi dă seama imediat, datorită modului familiar în care îi vorbeşte, că acesta este Isus. „Rab·boʹni!“ (însemnînd „Învăţătorule!“), exclamă ea. Şi cu o bucurie neţărmurită încearcă să-l apuce. Dar Isus îi spune: „Nu Mă atinge, (. . .) căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu, ci du-te la fraţii Mei şi spune-le că Mă voi sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru.“
Maria aleargă imediat spre locul în care s-au adunat apostolii şi ceilalţi discipoli. Ea adaugă relatarea ei veştii, pe care celelalte femei au adus-o deja, despre faptul că l-au văzut pe înviatul Isus. Totuşi, se pare că acei bărbaţi, care nu le-au dat crezare primelor femei, nu îi dau crezare nici Mariei. Matei 28:3-15; Marcu 16:5-8; Luca 24:4-12; Ioan 20:2-18.
◆ Ce face Maria Magdalena după ce descoperă că mormîntul este gol, şi ce întîmplare trăiesc celelalte femei?
◆ Cum reacţionează Petru şi Ioan cînd descoperă că mormîntul este gol?
◆ Ce li se întîmplă celorlalte femei după ce pleacă pentru a le vesti discipolilor învierea lui Isus?
◆ Ce li se întîmplă soldaţilor de pază, şi ce reacţie produce raportul pe care îl dau ei preoţilor?
◆ Ce se întîmplă cînd Maria Magdalena se află singură la mormînt, şi cum reacţionează discipolii la relatările femeilor?